8 C
London
Wednesday, November 13, 2019
£1 = 0.00RON / €inf / $0.00

rro - V-ati mai intoarce in Romania?

Discussion in 'RADIO ROMANi ONLiNE' started by radio, Jun 27, 2008.

  1. radio

    radio New Member

    Joined:
    Jan 28, 2009
    Messages:
    126
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    V-ati mai intoarce in Romania?

    Românii pleca?i la munc? în str?in?tate nu se las? am?gi?i de târgurile de joburi organizate de autorit??i. Protagoni?tii documentarului „Migratorii“ spun NU întoarcerii. „Badantele“ - cele care î?i distrug mâinile pentru 500 de euro în case din Italia, constructorii - care au dezvoltat regiunea Castellon din Spania, dup? care au „ocupat-o“, ?i „cityboys“ - renumitele gulere albe, care muncesc în Londra, sunt doar câteva dintre personajele principale ale documentarului pe care îl lanseaz?, ast?zi, la Muzeul ??ranului Român, europarlamentarul Adina V?lean.

    De?i diferi?i, cu familii ?i joburi insignifiante, sau celibatari ?i siguri de fotoliile pe care le ocup? în fiecare diminea??, „migrantorii“ au cel pu?in dou? puncte în comun: au plecat din România pentru un trai mai bun ?i nu vor s? se întoarc? acas? prea curând.

    În acest context, eforturile autorit??ilor române de a organiza târguri de joburi pentru a-i aduce pe emigran?i înapoi, în ?ar?, par inutile. Chiar ?i europarlamentarul român Adina V?lean, care a realizat documentarul în Roma, Castellon, Londra, Berlin ?i Strasbourg, a ajuns la conluzia c? reprezentan?ii statului nu au ?anse de izbând? în fa?a unei societ??i în care regulile sunt respectate - cum este Germania -, sau a unui ora? în care salariile sunt suficiente - cum e Londra.

    Imaginile surprinse în filmul „Migratorii“, care va fi prezentat în premier? ast?zi, la ora 14.00, arat? c? românii care au ales Spania, Italia, Germania sau Marea Britanie au motive serioase s? r?mân? acolo unde au plecat cu copii, cu soacre ?i unde ?i-au ridicat case.

    Rodica Lupu este una dintre menajerele din documentar, care lucreaz? la Roma, în casa unei b?trâne. Munce?te 12 ore pe zi, pentru 500 de euro pe lun?. Muncitorii de pe o strad? din East-Ham, Londra, locuit? în propor?ie de 90% de români. Aproape to?i sunt b?rba?i ?i lucreaz? în construc?ii. Au ajuns în Marea Britanie în urm? cu cinci-?ase ani, ilegal. Acum au acte, salarii uria?e ?i abia ?tiu câteva cuvinte engleze?ti.

    „Cityboys“, în schimb, sunt români care au plecat la Londra nu pentru c? aveau nevoie de mai mul?i bani, ci pentru c? se aflau în c?utarea jobului perfect.

    Documentarul este produs de Indie Studio. Fragmente din film pot fi vizionate, ast?zi, ?i pe http://www.evz.ro .

    INTERVIU

    Copiii românilor de afar?, f?r? identitate na?ional?

    „Evenimentul zilei“: De ce a?i f?cut acest film ?
    Adina V?lean: Eu cred c? exist? tenta?ia de a vorbi numai despre lucrurile negative. Am observat c? exist? o emo?ie, în general în societatea româneasc?, vizavi de faptul c? ne facem de râs sau avem etichete negative în Europa. Dar cred c? trebuie s? spunem ?i povestea celor care merg acolo în c?utarea unei vie?i mai bune, care muncesc acolo cinstit. M? gândesc de pild? la faptul c? pia?a muncii nu este deschis? în toate ??rile europene. Este ?i acesta un motiv care face mai dificil? situa- ?ia românilor afla?i acolo, pentru c? ei se duc ?i încearc? s? lucreze, chiar dac? o fac la negru. Ceea ce depinde de noi este s? ob?inem renun?area la dispozi?iile tranzitorii de pe pia?a muncii. Avem o oportunitate, pentru c? la sfâr?itul acestui an Comisia vine cu o evaluare a felului în care s-a comportat pia?a muncii în ??rile europene, dup? integrarea României ?i Bulgariei. ?tim sigur c? vor spune c? nu au existat perturb?ri, astfel încât, odat? cu recomandarea care se va face pentru cele zece state care au aderat în 2004 de a se ridica restric?iile, sper s? o fac? ?i pentru România ?i Bulgaria.

    Cine ar trebui s? fac? lobby pentru acest lucru?
    Este o chestiune de stat. Autorit??ile române, de la pre?edinte la guvern, to?i cei care au pârghii în ceea ce înseamn? politica european? trebuie s? insiste pentru ridicarea acestor restric?ii.

    Cui se adreseaz? „Migratorii“?
    În primul rând, românilor de acas?, pentru c? a? vrea s? îi cunoasc? mai bine pe cei care muncesc în str?in?tate, s? vad? cum gândesc. Una dintre întreb?rile pe care am c?utat s? o pun tuturor în film a fost: ce i-a determinat s? plece ?i dac? s-ar întoarce. Pentru c? se discut? mult despre faptul c? românii pleac? s? munceasc? în afar?, iar pe de alt? parte se spune c? România are nevoie de for?? de munc?. Apare întrebarea cum facem s? îi aducem înapoi.

    Plecarea românilor, o realitate acceptat?

    Aici exist? varianta oficial?, a autorit??ilor, care spun c? românii vor s? vin? înapoi, ?i cea a oamenilor, care declar? c? nu se întorc.
    Românii nu sunt dornici s? se întoarc? acas?. De fapt, cei mai mul?i sunt suspenda?i între aceste dou? lumi, între ?ara din care au plecat - în care poate s-au mai întors, ?i-au f?cut o cas?, dar din care au plecat înapoi -, ?i ?ara-gazd?, în care de multe ori ?i-au crescut copiii, unde ?i-au adus familia. Percep?ia mea este c?, dac? românii doresc s? plece în al?? ?ar? pentru a locui, pentru a munci, pentru c? le place, pentru salarii mai bune, noi - nu zic c? trebuie s?-i încuraj?m -, dar trebuie s? accept?m aceast? realitate.

    Câ?i români, dintre cei cu care a?i discutat, vor s? se întoarc??
    Percep?ia mea este c? cei mai mul?i nu vor, de?i depinde de la persoan? la persoan? cum î?i d? acest r?spuns. Este evident c? exist? o melancolie dup? România, prezent? la mul?i dintre ei, dar dac? le ceri un r?spuns ferm, acesta pare înclinat c?tre „Nu“. Unii invoc? motive economice, al?ii spun c? ?i-au f?cut un rost, al?ii spun mai ferm c? aleg societatea. Cei din Marea Britanie sunt aproape „cet??eni ai lumii“, ei nu au plecat din motive economice, ci pentru un job. Menajerele din Italia, de exemplu, spun c? mai stau un an, dar un an s-a transformat în ?apte.

    Ce se va întâmpla cu copiii acestor emigran?i?
    În leg?tur? cu copiii - nu am discutat cu ei în film, dar am discutat despre ei. Comunitatea din Spania este preocupat? de studierea limbii române în ?coli. Spun c? ar fi bine s? se studieze ?i Geografia României, Istoria românilor. Dar este dorin?a p?rin?ilor, nu a copiilor. Chiar îmi spune cineva c? vorbe?te cu copilul în cas?, îl întreab? în române?te, ?i acesta r?spunde în spaniol?. E greu de spus ce se vor sim?i ei, români sau spanioli. Speran?a mea este ca lucrurile s? evolueze în a?a fel în Europa ca m?car identitatea de european s? fie aceea?i.

    Târgurile de munc?, nereu?ita autorit??ilor

    Ce ?anse au autorit??ile cu târgurile de locuri de munc? pe care le organizeaz? în Italia ?i în Spania?
    Eu cred c? succesul autorit??ilor nu are cum s? fie prea mare, oricâte inten?ii bune ar fi, pentru c? pe pia?? conteaz? ofertele companiilor.

    Imaginea negativ? a românilor din Italia s-a extrapolat ?i în alte state?
    Nu din partea autorit??ilor. Am g?sit români foarte bine integra?i în Spania, de exemplu, iar autorit??ile îi apreciaz? pentru contribu?ia lor la dezvoltarea economic? a regiunii. Dar românii au auzit ?i sunt îngrijora?i, nu le face pl?cere s? primeasc? astfel de etichete la nivel european. Pe de alt? parte, situa?ia din Italia nu pare s? se calmeze. Recent am auzit de un nou pachet de legi pentru siguran??, care abuzeaz? efectiv, în care sunt cuprinse m?suri ce încalc? directiva liberei circula?ii europene. Dac? Italia apuc? s? adopte aceste m?suri, cu siguran?? Comisia ?i institu?iile europene vor declan?a o procedur? împotriva ei.

    Pute?i trage ni?te concluzii dup? realizarea documentarului?
    Românii care doresc s? se stabileasc? în alt? parte sunt liberi s? o fac?, noi trebuie s? încerc?m s?-i protej?m cu asisten?? juridic?, consular?.

    Care au fost costurile de produc?ie ale filmului?
    Filmul a fost realizat cu bani de la grupul liberal european. Fiecare europarlamentar are un buget pe care îl poate folosi pentru promovare. Am cheltuit 15.000 de euro. (Eugenia Mihalcea)

    "Este evident c? exist? o melancolie dup? România, prezent? la mul?i dintre ei, dar dac? le ceri un r?spuns ferm, acesta pare înclinat c?tre «Nu»." - Adina V?lean, europarlamentar

    GLOBALIZARE

    Tinerii î?i las? ?ara pentru un job mai bun

    Nu mai pu?in de 37% din popula?ia lumii este dispus? s? mearg? în orice alt? ?ar? dac? ar avea la destina?ie un loc de munc? mai bun, relev? un studiu al companiei Manpower, dat ieri publicit??ii. Potrivit raportului privind Relocarea For?ei de Munc?, 78% dintre cei intervieva?i s-ar muta în interiorul ??rii sau chiar în str?in?tate pentru un job mai bun, iar 41% ar fi tenta?i s? se mute definitiv.

    Cei mai dispu?i s? ia în considerare noi posibilit??i de angajare sunt responden?ii din Filipine (96%), Irlanda (93%), Brazilia (93%), Portugalia (92%), Columbia (92%), Mexic ?i America Central? (92%) ori Peru (90%).

    Femeile emigreaz? pentru a înv??a limbi str?ine

    Pe categorii de vârst?, tinerii de pân? în 30 de ani sunt cei mai receptivi în ceea ce prive?te mutarea pentru un job mai bun. Pentru cei mai mul?i - 82%, important este salariul, iar pentru 74% - avansarea în carier?. Aproape jum?tate ar emigra pentru a putea înv??a o limb? str?in?. Pentru femei, acesta este îns? cel mai important motiv pentru care ar pleca.

    ??rile preferate de cei mai mul?i dintre cei chestiona?i sunt Statele Unite, Anglia ?i Spania. Preferin?ele se schimb? îns? în func?ie de zona în care locuiesc în momentul de fa??. Astfel, Statele Unite reprezint? destina?ia favorit? pentru cei din regiunea America, China ar fi principala destina?ie pentru zona Asia - Pacific, iar Anglia este preferat? de cei din Europa, Orientul Mijlociu ?i Africa. Cei mai mul?i profesioni?ti sunt recruta?i din China, SUA, India, Anglia ?i Germania.

    3% din popula?ia globului lucreaz? peste hotare

    Migra?ia talentelor este motiv de îngrijorare pentru mul?i angajatori, din perspectiva impactului pe care acest fenomen îl poate avea asupra pie?ei muncii. Cei mai preocupa?i sunt reprezentan?ii companiilor din Peru (82%), Argentina (66%), Africa de Sud (65%), Taiwan (64%), India (57%) ?i Noua Zeeland? (52%). Cei mai lini?ti?i sunt angajatorii chinezi - doar 1%, irlandezi - 7%, elve?ieni - 12%, olandezi - 13% ?i americani - 14%.

    Totodat?, mul?i patroni consider? c? mediul de afaceri ?i guvernul nu fac suficient pentru a ?ine oamenii talenta?i în ??rile în care s-au n?scut. Cei mai preocupa?i sunt oamenii de afaceri din Germania, Peru, Italia, Belgia, Austria, Anglia, Argentina, Canada, Mexic ?i Africa de Sud.

    „Deoarece criza talentelor devine tot mai acut?, angajatorii sunt în mod natural îngrijora?i în leg?tur? cu pierderea angaja?ilor - nu numai în favoarea competitorilor care activeaz? pe aceea?i pia??, ci ?i în favoarea celor de peste hotare.

    Indivizii sunt din ce în ce mai dispu?i ?i mai capabili s?-?i g?seasc? de lucru departe de cas?. Mai mult decât în orice alt moment din istorie, acum oamenii tr?iesc ?i lucreaz? departe de ?ara de origine - aproximativ 3% din popula?ia globului“, a precizat Jeffrey A. Joerres, pre?edinte ?i CEO al companiei Manpower Inc.

    Datele cuprinse în raportul privind Relocarea For?ei de Munc? se bazeaz? pe r?spunsurile a peste 31.000 de persoane, care muncesc în 27 de ??ri. (Vlad Odobescu)

    TOP 10

    Destina?ii preferate de salaria?i

    1. Statele Unite
    2. Anglia
    3. Spania
    4. Canada
    5. Australia
    6. Emiratele Arabe Unite
    7. Fran?a
    8. Italia
    9. Germania
    10. Argentina

    Sursa: Evenimentul Zilei.
     

Share This Page