8.6 C
London
Wednesday, January 16, 2019
£1 = 0.00RON / €inf / $0.00

Originea romanilor

Discussion in 'Istorie' started by crimm, Feb 7, 2010.

  1. angel93

    angel93 New Member

    Joined:
    Dec 2, 2010
    Messages:
    463
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Deci in filumletul pus de d-voastra Crimm noi ar trebui sa fim mai mult slavi si unguri , ca sa nu mai zic ,ca mai suntem si celti adica suntem neam cu irlandezii de acum, ce mai, si acum la final ,ca sa nu spuna ca nu suntem si un pic latini, mai pun ca ne tragem si din iliri, acum insa vine intrebarea: unde is dacii de care precizati d-voastra intr-unul din posturile de mai sus. Pana la urma ,filmuletul asta revolutioneaza istoria si da peste cap toate teoriile de pana acum in legatura cu origine poporului roman. Acum sa fim seriosi, cum sa vina celtii tocmai aici?! Cand stim bine ca intr-adevar ,romanii au ajuns si pe acolo, insa foarte putin, prin sudul Angliei, dar mai degraba plecau cohorte formate din oameni de pe la noi spre tinuturile alea si nu invers. Mai suntem si Teuton, nici nu stiu ce rasa ii aia ,dar probabil ca vine dintr-un tinut din indepartatul orient.
     
  2. silverfern

    silverfern New Member

    Joined:
    Jan 14, 2009
    Messages:
    1,411
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
  3. angel93

    angel93 New Member

    Joined:
    Dec 2, 2010
    Messages:
    463
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Ma refer la romani nu români. Ati mai auzit de cohorte (legiuni) in afara de Roma antica. Si chiar si asa ,sa zicem ca suntem teutoni ca avem p-aici sasi si secui. Dar celti?!!! Sa fim totusi seriosi ,cred ca istoria asta a cam luat-o razna, sau genetica? Cred ca totusi genetica. Nu cred sa fi venit germanicii din insula tocmai pe la noi. Pe mine intotdeauna m-a pasionat istoria, desi stiu ca rare ori este si adevarata dar tot e interesanta, mai ales cea a Evului Mediu, cat despre Cosbuc, mie nu-mi spuneti de poeti ,ca eu nu fac prea multe poezii, nici nu-mi trebuie la liceul meu. Si nici nu-s prea bun la romana.
     
  4. silverfern

    silverfern New Member

    Joined:
    Jan 14, 2009
    Messages:
    1,411
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
  5. crimm

    crimm New Member

    Joined:
    Jan 15, 2009
    Messages:
    1,390
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    angel93 - intr-adevat, celtii au ajuns pe actualul teritoriu al Romaniei, iata o harta cu migratia celtilor:


    [attachment]migratia celtilor.jpg[/attachment]

    Celtii au fost izgoniti din centrul si estul Europei gratie si aportului adus de Burebista, marele rege dac, cel care isi castigase renumele de „Nimicitorul de celti”. Sub sabia sa au fost exterminate, printre altele, triburile celtice ale Boiilor si Tauriscilor.

    In a doua jumatate a sec. 4 i.e.n., alte triburi celtice incearca sa patrunda in Peninsula Balcanica. Opriti pentru o vreme de Alexandru eel Mare si Lisimah, curind dupa moartea acestuia din urma, celtii patrund in Thracia, Iliria, Paeonia si Thessalia, distrugind totul in calea lor. In 278 i.e.n. distrug si jefuiesc sanctuarele de la Delfi. Neintelegeri si amestecuri in conflictele dintre diadohi slabesc insa fortele invadatorilor. Unele grupari se stabilesc in SV Bulgariei intemeind aici un stat efemer (regatul din Tylis), altele se intorc in Iliria, unde triburile scordiscilor se vor aseza intre Dunare si Sava.

    Din teritoriul Romaniei, numai Transilvania si Banatul au intrat sub dominarea directa a purtatorilor culturii La Tene. Provinciile extracarpatice nu au fost cucerite, dar au fost adesea tributare influentelor politice si culturale ale acestora. Nici un izvor literar antic nu mentioneaza direct numele triburilor care au patruns in partile apusene ale Romaniei. Totusi, pe baza datelor arheologice, confruntate cu informatiile de mai tirziu ale lui Caesar si Ptolemeu (sec. I i.e.n.—2 e.n.) se pare ca N Crisanei si Cimpia transilvana au fost stapinite de puternicele triburi ale anartilor care isi aveau centrul puterii lor in bazinul superior al Tisei.

    Primele patrunderi celtice in V Romaniei s-au petrecut in a doua jumatate a sec. 4 i.e.n. Instalarea lor insa in masa dateaza de la sfirsitul acestui veac si de la inceputul acelui urmator (La Tene B1—B2, dupa cronologia P. Reinecke—Kramer). Ei au ocupat indeosebi regiunile de podis si de cimpie ale Transilvaniei, iar de partea cealalta a Muntilor Apuseni, intregul ses al Crisanei. Aceste teritorii au fost cucerite de la dacii timpurii, de la o mica formatiune scitica asezata mai demult in bazinul superior al Muresului si a celor doua Tirnave, precum si de la populatiile scito-traco-ilire din bazinul Tisei, Crisurilor si a Muresului inferior (cultura Szentes-Vekerzug-Chotin). Localnicii de prin aceste parti au opus o dirza, rezistenta fiind infrinti insa de puterea de soc a celtilor, indelung antrenati in razboaie, cit si de armamentului lor perfectionat. 0 dovada in acest sens o constituie numeroasele arme de fier, aflate in mormintele necropolelor celtice din V tarii. S-au gasit care de lupta, spade, sulite, cutite de lovit, coifuri, scuturi etc. (necropolele de la Apahida, Ciumesti, Curtuiuseni, Ghiris-Tarian, Aradu-Nou). Dupa ce noii veniti s-au asezat, regiunile cele mai manoase pentru agricultura, cresterea vitelor, extragerea sarii si exploatarea minelor de fier si argint, relatiile dintre celti si localnici au inceput sa ia forme normale de convietuire. In afara de un mare numar de daci care au preferat regiunile de dealuri si de sub munte, multi indigeni au ramas in teritoriile cucerite, adesea in comunitatile celtice. Prezenta lor in asezarile celtice este atestata de ceramica lucrata cu mina, iar in cimitirile La Tene pot fi identificati prin mormintele specifice de incineratie in urna. S-au descoperit chiar asezari indigene in sesul Somesului, care desi erau vecine cu centre celtice puternice si-au mentinut propria lor independenta. Cultura dacilor in cursul celor doua veacuri de dominare celtica continea inca multe din trasaturile proprii specifice primei epoci a fierului, fiind inferioara celei celtice aflata in plin apogeu al dezvoltarii sale. A fost, asadar, in firea lucrurilor ca populatia indigena sa primeasca multe influente de la cei veniti dar si sa transmita multe din obiceiurile si produsele sale, vehiculind totodata din teritoriile extracarpatice, traco-getice si grecesti, produse meridionale. Din cele aproape 140 de locuri unde s-au descoperit pina in prezent, in Transilvania si Crisana, necropole si asezari apartinind celtilor, reiese clar ca perioada lorde maxima inflorire apartine sec. 3 i e.n.

    "Am vrut sa evidentiez influenta celtica in folclorul din nordul tarii - Oas si Maramures, pentru ca am avut surpriza, nu o data, ca publicul strain, si francezii, si americanii, sa-mi spuna ca au crezut ca eu cant cantece populare irlandeze, si nu le-a venit sa creada cand le-am spus ca este folclor maramuresean si ca sunt teme comune in muzica traditionala a noastra si a lor. Este dovedit faptul ca celtii au stat aproape patru secole in zona noastra, si sunt similitudini si de folclor, si de cult crestin si precrestin si chiar de tipologie fizionomica. Am vazut imagini de la o cununie religioasa facuta la o biserica din Irlanda: ca sa intri in curtea bisericii, unde era si cimitirul, trebuia sa te apleci in semn de smerenie, pentru ca poarta de lemn era scunda, la fel ca la noi. Iar biserica era la fel construita si decorata ca in Maramures" - Ducu Bertzi.
     
  6. mad19

    mad19 New Member

    Joined:
    Jan 28, 2009
    Messages:
    60
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Am mai primit un email, care iar da de gandit...


    Podul lui Traian ? Mă îndoiesc ! (Cogito, ergo sum)

    Toată lumea a învăţat la şcoală (atât în clasele primare, cât şi în liceu), la capitolul antichitatea românilor, că în răstimpul 103-105 arhitectul Apollodor din Damasc a construit un pod peste Dunăre, graţie căruia Traian a reuşit să-şi treacă armatele în Dacia şi să o transforme în provincie romană ! Faină chestia, mai ales că este vorba de o minune a antichităţii în această parte a lumii, fiind considerat cel mai lung pod din Imperiul Roman ! Numai că. informaţia nu prea pare în regulă, mai ales că nici nu are "acte" ! O să mă întrebaţi: "Cum adică nu pare în regulă ?" Foarte simplu. Pentru construcţia acestui pod de către romani nu există nici un document. Nici măcar unul ! Nici de factură folclorică, nici epigrafică şi nici literară ! Apoi trebuie să vă atrag atenţia că istoria este o materie de studiu logică. Ori, această acţiune de construire a podului de la Drobeta de către Traian, prin intermediul arhitectului Apollodor din Damasc, este absolut ilogică ! Să vorbim întâi despre documente.
    Este cunoscut faptul că monumentul triumfal ridicat de Traian în urma victoriei împotriva dacilor şi cunoscut sub numele de Columna lui Traian, este o cronică în piatră care relatează pas cu pas cucerirea Daciei. Pe un asemenea monument, mai ales că este construit de acelaşi arhitect care se presupune că a ridicat şi Podul de la Drobeta, Apollodor din Damasc, este practic imposibil să nu apară o asemenea realizare ! Fie si numai pentru satisfacerea orgoliului împărătesc şi a celui ce l-a construit., fără a mai pune la socoteală faptul că fără existenţa acestui pod poate că Dacia nu ar fi putut fi ocupată. Cu toate acestea dacă întrebăm documentele în legătură cu acest pod, ele tac, nu există dovezi literare sau epigrafice care să ateste construcţia podului de către romani ! Există însă în folclorul aromân o baladă
    populară care vorbeşte despre construcţia acestui pod. O sa vă spun imediat despre ce este vorba. Până atunci însă să vorbim puţin despre logica acestei afirmaţii tratată de specialişti ca "bătută în cuie". De ce ?
    1. În primul rând este absolut ilogic ca romanii să fi putut construi podul de la Drobeta într-un răstimp atât de scurt (numai 2 ani) în condiţiile în care unul dintre maluri se afla încă în stăpânirea dacilor !
    2. În al doilea rând este absolut ilogic ca Decebal, pentru care libertatea poporului său era mai presus de orice altceva să stea cu mâinile în sân şi să privească cum se construieşte un pod care punea în pericol însăşi existenţa statului dac !
    3. În al treilea rând afirmaţia este ilogică întrucât cercetări efectuate de către ingineri au pus în evidenţă faptul că, cu tehnica actuală şi pe vreme de pace, sunt necesari cca. 5 ani pentru finalizarea unei asemenea construcţii ! Atunci era război ! Iar Traian nu era un copil care se juca de-a războiul să nu-şi dea seama că-şi decimează armata în van urmărind finalizarea acestui proiect. Tocmai de aceea pe Columnă armata romană trece PE UN POD DE VASE !
    Acestea fiind spuse să vedem, totuşi, ce este cu Podul "buclucaş".

    Cine a construit podul de piatră de peste Dunăre ?

    Mi se pare mult mai verosimil şi mai logic din punct de vedere istoric ca Podul de la Drobeta să fi fost construit cu ceva timp înaintea războaielor daco-romane, pe timp de pace, climat mult mai propice pentru realizarea unei asemenea construcţii. Cine şi de ce să fi construit această "perlă" a ultimei provincii cucerite de romani ? Dacii stăpâneau, înainte vreme, ambele maluri ale Dunării. Prin urmare este verosimil faptul ca Podul să fi fost construit de ei ! Faptul apare cu totul logic după ce-l citim pe Strabon:" Burebista stăpâneşte peste tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dunării". Acelaşi autor ne spune: "(Burebista) trecea fluviul când dorea.", însă Dacia nu era putere navală la acea vreme ! Dacă iarna Dunărea putea fi traversată pe gheaţă, cum se întâmplă în cazul atacului lui Decebal în Moesia, care era modalitatea de a trece Dunărea, vara, decât. pe un pod ! Aceasta având în vedere că Burebista, cum spuneam, nu dispunea de o flotă din care să facă pod de vase. Mai mult pentru această afirmaţie există chiar şi documentaţie ! O baladă populară aromână, intitulată "Puntea din artă" ne vorbeşte, valorificând probabil o legendă mai veche, despre trei meşteri constructori iscusiţi care au lucrat la construcţia unui pod peste Dunăre vreme de şase ani ! A se observa că cifra concordă cu cercetările moderne. Având în vedere că Burebista stăpânea peste ambele maluri ale Dunării este de la sine înţeleasă necesitatea geo-strategică a construirii acestui pod peste care Burebista "trecea fluviul când dorea". Necesitate care se impunea având în vedere faptul că Imperiul Roman încerca să-şi extindă dominaţia în sudul Dunării ! Prin urmare, este logic şi de bun simţ să conchidem că, Burebista este constructorul podului de la Drobeta. Apollodor doar a refăcut partea de lemnărie a podului pentru ca Traian să poată avea o cale mai facilă pentru a jefui Dacia de toate bogăţiile ei ! Dar ce se întâmplase cu podul în ajunul ocupaţiei romane ? Decebal, strateg vestit, surprins de atacul romanilor, distruge lemnăria podului. Faptul pare a fi atestat de bucăţile de bârne arse aflate la fata locului. Deci, pentru a frâna în oarecare măsură invazia romană, Decebal, din necesităţi de strategie militară, distruge opera înaintaşului său, Burebista. Aceasta va fi refăcută de un alt DAC, de această dată împărat al Bizanţului, anume CONSTANTIN CEL MARE, născut în oraşul Niş, aflat azi în Bulgaria !
    Când, oare, vom înceta a mai ridica elogii cuceritorilor şi pana cand vom trece sub semnul ignoranţei realizările strămoşilor noştri ?
     
  7. albea

    albea Active Member

    Joined:
    Jan 28, 2009
    Messages:
    4,259
    Likes Received:
    10
    Trophy Points:
    38
    Gender:
    Male
    Occupation:
    Taxi driver
    Location:
    London
    crimm wrote:

    Ca o completare, iata ADN-ul celor ce locuiesc acum pe teritoriul Romaniei:

    Nu te supara, tu chiar crezi ce zice filmuletul asta? Aveam pretentii ...
     
  8. angel93

    angel93 New Member

    Joined:
    Dec 2, 2010
    Messages:
    463
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Multumesc pentru informatii Silverfern, Crimm si Mad19, am aflat ceva despre care nu stiam sincer, cat despre cultura mea generala stiu ca mai am mult sa o imbogatesc, deci nicio problema, in comparatie cu a dv Silverfern a mea cu siguranta este de parca nici n-ar fi, dar incerc s-o imbunatatesc si le multumesc tuturor celor care ma ajuta in acest sens.
    Acum Albea, daca ma gandesc mai bine, avand in vedere ce a scris Crimm, cred ca filmuletul are o oarecare dreptate, insa nu-mi vine sa cred ca totusi au omorat toti dacii si n-a mai ramas nici urma de ei (conform filmuletului care nu specifica nimic despre daci).
    Acum ,ca o intrebare mai putin la locul ei, dar sper sa nu fie cu suparare: Crimm sunteti cumva profesoara de istorie, sau e doar o pasiune?
     
  9. crimm

    crimm New Member

    Joined:
    Jan 15, 2009
    Messages:
    1,390
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Indiferent de ceea ce postez, nu o fac din convingerea ca trebuie sa consideram aceea informatie ca verosimila, eu doar caut raspunsuri la intrebari existentiale, nu cunosc mai mult decat voi, raman la ideea ca o larga arie de informatii e binevenita, fiecare e liber sa isi faca propria parere, sau, mai bine, scepticismul din fiecare sa-l conduca spre studiu individual (google stie tot).
    Cu cat aflam mai multe, cu atat ne putem forma o idee despre viata acestor popoare antice, cu atat mai mult ajungem sa ne intrebam cine suntem noi, cei de azi...
    Poate am o pasiune pentru istorie, sau poate mai mult ma roade intrebarea "cine sunt?"...oricum, pe mine m-ar tenta un test ADN.
    Nu stiu dupa ce statistici a fost facut acel filmulet, dar eu inclin sa cred ca suntem un mare ghiveci, cu atat mai mult cu cat peste teritoriul tarii noastre s-au abatut secole de-a randul invazii de tot felul, s-au stabilit alte neamuri in diferite regiuni, fiind asimilati sau asimiland populatia bastinasa.
    De aceea cred ca dacii supravietuitori au convietuit cu cei noi veniti cu ganduri pasnice, contopindu-se in timp unii cu ceilalti.
    Tinand cont de zona de provenienta a fiecaruia, apoi urmarind ce s-a intamplat in acea zona de-a lungul veacurilor, am putea presupune ce origini are familia din care ne tragem...

    Urmariti acest video, sa va formati o idee asupra ultimilor 1000 de ani, putem sa ne imaginam ce o fi fost mai inainte de asta, datorita migrarii (navalirii) triburilor...

    http://www.youtube.com/v/sNJvmxXomc8&hl=en&fs=1
     
  10. angel93

    angel93 New Member

    Joined:
    Dec 2, 2010
    Messages:
    463
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Video-ul arata intr-adevar ca popoarele sau amestecat si reamestecat in acesti 1000 de ani facandu-ne pe noi si pe toate celelalte popoare inruditi cu totii intr-un fel sau altul, insa filmuletul asta nu explica, concret cine ,unde si cand s-a dus, Astfel, in afara faptului ca suntem un mix mare de popoare ,nimic altceva nu se intelege.
     
  11. silverfern

    silverfern New Member

    Joined:
    Jan 14, 2009
    Messages:
    1,411
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Tinere pasionat de istorie, studiul istoriei presupune cercetarea hartilor, a documentelor, a descoperirilor arheologice, nu urmarind filmulete pe youtube. Glumesc, sper sa n-o iei in nume de rau. Ideea e ca e destul de dificil sa pui intr-un filmulet ceea ce vrei tu, si mai ales pentru un intreg continent. Ca sa intelegi ce vreau sa zic cauta pe youtube Istoria Romanilor povestita de Neagu Djuvara si vezi cam in cate bucati e impartita. Si e vorba doar de istoria romanilor.

    Ce poti observa in acel filmulet pe langa "amestec", e originea impresiei pe care o aveai ca celtii ar fi fost doar in insulele britanice. Daca urmaresti clipul de la inceput la sfarsit concentrat pe insule vei vedea ca acestea nu-si schimba culoarea prea des. Un motiv e faptul ca fiind izolate(inconjurate de apa) era ceva mai greu de patruns in ele, iar asta explica si conservarea mai buna a tot ce tine de civilizatia celtica(in special in Scotia si Irlanda) - n-au avut parte de migratii ale unor popoare care sa dilueze spiritul celtic - prin nordul si estul Scotiei ceva influente ale vikingilor si cam atat. Revenind la prezenta romanilor (din Imperiul Roman) in insule, exista un cuvant in engleza(bine sunt mai multe exemple dar asta mi-a venit in minte acum): canticle = imn, cantec vechi. Seamana cu romanescul cantecel?
     
  12. crimm

    crimm New Member

    Joined:
    Jan 15, 2009
    Messages:
    1,390
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Am citit si eu despre legiunile romane compuse de daci, care au ajuns si pe teritoriul Irlandei si Angliei, deci nu e de mirare ca au lasat cate o "amintire"...stau si ma intreb, cati dintre ei (dacii din legiunile romane) au mai vazut pamantul stramosesc?
    Exemplul tau, silverfern, ma duce cu gandul la punctele comune dintre jocul Calusarilor si Morris dance

    http://www.youtube.com/v/tRDtP1rKqqE&hl=en&fs=1

    http://www.youtube.com/v/XZNdIWDPb_U&hl=en&fs=1


    Sa nu uitam de "steagul" de lupta al dacilor cu tricolor, dar si al celtilor, care seamana atat de mult - capul de lup si corpul de sarpe, prin care trecea vantul, scotand acel sunet infiorator...

    http://www.youtube.com/v/FUHDQEiaed0&hl=en&fs=1
     
  13. angel93

    angel93 New Member

    Joined:
    Dec 2, 2010
    Messages:
    463
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Tracii şi Celţii



    Numiti de catre Mircea Eliade, Marii anonimi ai istoriei (Istoria si credintelor si ideilor religioase, vol. II, ed. Stiintifica, Buc. 1991, p.158), traci constituiau neamul cel mai numeros dupa inzi (Herodot). Cu toate acestea ei au jucat din punct de vedere politic un rol destul de modest in istoria antica. Acest lucru nu se datoreaza atat faptelor lor, cat mai ales neputintei istoricilor de a le scrie istoria corecta si adevarata, in lipsa unor izvoare istorice mai consistente (in principal scrise), izvoare de care alte popoare europene au beneficiat din belsug (grecii, romanii, etc.), datorita descoperirii unei culturi scrise, profund ancorata in viata sociala a respectivelor popoare. Majoritatea marturiilor privind viata, organizarea, religia, istoria tracilor le-am primit prin filiera greceasca si/sau latina. Restul se datoreaza descoperirilor arheologice de pe teritoriilor locuite odinioara de traci.

    Cu toate acestea, aceia dintre noi care pornim pe acest drum, al descoperirii si mai ales al descifrarii istoriei adevarate a stramosilor nostri nu trebuie sa ne descurajam, ci trebuie sa punem o anumita ordine in izvoarele istorice transmise prin filiera greaca si romana, trebuie sa facem comparatii, trebuie sa legam ideile si informatiile intre ele si mai ales sa le punem in legatura cu descoperirile arheologice care privesc pe traci. Putem face acest lucru cu rabdare si credint a in descoperirile noastre.

    Din studiul istoricilor antici se observa ca acestia intuisera destul de devreme originilalitatea si forta religiozitatii tracilor. Strabon si Plutarh sustineau originea traca a lui Orfeu, lucru reluat peste veacuri de istoricii moderni care au studiat fenomenul orfismului (O. Kern - Orphicorum fragmenta (Berlin, 1922); W. K. C. Guthrie - Orpheus and the Greek Religion (London, 1935) si G. Arrighetti - Fragmenti Orfici (Torino, 1959)). De asemenea originea miscarii dyonisiace, asupra careia voi insista cu alta ocazie, a fost localizata in Tracia sau Frigia (istoricul interpretarilor lui Dyonisos a facut obiectul unei teze de doctorata la Universitatea din Chicago in dec. 1972 - Marc McGinty - Aproaches to Dyonisos: A study of the methodological presuppositions in the various theories of Greek religion as illustrated in study of Dyonisos (711 pagini, cu o bogata bibliografie)). Ca sa aduc un argument in plus in ceea ce priveste pretuirea spiritualitatii si cunostintelor trace in ochii grecilor, amintesc aici ca Socrate, in Charmide (156b), vorbeste cu admiratie despre medicii regelui trac Zamolxis, ale caror cunostinte, doctrina si practica erau superioare celor ale medicilor greci. De altfel, in sprijinul acestei ultime afirmatii ne ajuta de aceasta data si descoperirile arheologice de la Sarmizegetusa: instrumente chirurgicale ingenioase (...), cranii cu trepanatii reusite, oamenii respectivi supravietuind acelor operatii, cat si oase de membre, perfect sudate, in urma unor interventii chirurgicale (Paul Stefanescu - Enigme ale istoriei romane, Ed. Vestala, Buc. 2001, p.21).


    Ajunsi in acest punct se cuvine sa ne indreptam atentia asupra unui lucru extrem de interesant, de foarte multe ori ignorat de catre istorici. Un citat din Istoria ideiilor si credintelor religioase a lui Mircea Eliade ne comunica cel putin doua informatii pretioase, asupra carora doresc sa insist:

    - Ca si celtii, sacerdotii si ascetii traci si geto-daci nu se incredintau scrierii. Putinul pe care il stim despre mitologia, teologia si riturile lor ne-a fost transmis prin autorii greci si latini, adica printr-o interpretatio graeca si latina. Daca Herodot nu si-ar fi notat anumite convorbiri ce grecii din Hellespont, n-am fi cunoscut scenariul mitico - ritual al lui Zamolxis si nici numele de Gebeleizis. Desigur, ca si la slavi si baltici, precum si la vechii germani si la urmasii celtilor, mostenirea religioasa a tracilor s-a conservat, cu inevitabile modificari, in obiceiurile populare si folclorul popoarelor balcanice si ale romanilor. Dar analiza traditiilor folclorice europene in perspectiva istoriei generale a religiilor (n.a. si nu numai a religiilor) este inca la inceputurile sale (Istoria si credintelor si ideilor religioase, vol. II, ed. Stiintifica, Buc. 1991, p.159).

    Cele doua informatii din acest citat, asupra carora doresc sa ma opresc, sunt cele din prima si din ultima fraza. Daca un savant erudit ca Mircea Eliade a observat ca filonul folclorului si etnografiei nu este indeajuns de mult studiat, inseamna ca totusi I-a intuit bogatia de informatii pe care ar putea-o furniza. As aminti aici doar rezultatele studiilor etnografice efectuate separat, cu ajutorul chestionarelor, la sfarsitul secolului trecut de catre doi mari savanti romani: Bogdan Petriceicu Hasdeu si Ovid Densusianu, rezultate pe care nu le-am gasit citate pe nicaieri. Pe de alta parte, prima propozitie a citatului de mai sus, ne trimite cu gandul la o legatura de natura spirituala intre celti si traci., ambele popoare avand istoria invaluita in umbre si o spiritualitate care a suscitat mereu curiozitatea cercetatorilor, spiritualitatea care in ciuda tuturor eforturilor de a o scoate la lumina, a ramas ascunsa in tenebrele istoriei.

    O alta analogie intre traci si celti ne este furnizata de un studiu al profesorului Nicolae Popa, care a efectuat cu multi ani in urma o analiza comparativa a Complexului de la Sarmizegetusa si monumentele de la Stonehenge. Concluziile cercetatorului roman sunt stupefiante: monumentele de la Stonehenge se regasesc in structura Marelui Sanctuar de la Sarmizegetusa. Plecand de la o constatare vizula initiala asupra identitatii dintre aceste constructii stravechi, ale caror planuri sunt extraordinar de asemanatoare, s-a trecut la aprofundate calcule matematice. Profesorul N. Popa a descompus aliniamentele monumentelor de la Stonehenge si Sarmizegetusa si a constatat ca cercurile interioare ale acestora sunt similare, sub aspectul organizarii lor. De exemplu, axul care sectioneaza vatra de foc, imparte cercul exterior de stalpi in doua jumatati egale din punctul de vedere al pozitiilor acestora, deci de doua ori 34 de pozitii. Potcoavele, atat la Stonehenge cat si cea de la Sarmizegetusa prezinta un numar identic de pozitii, si anume, 21. Numarul asemanarilor continua. Dintre acestea am retine dispunerea pe grupuri a pozitiilor lespezilor ce figureaza stalpii, identica in ambele cazuri. Nicolae Popa mentioneaza ca monumentele respective reprezinta o marturie a existentei unei traditii culturale a unor populatii neolitice, aflate la mare departare una de alta, in Anglia si in zona carpato-danubiana. Atat sanctuarul de la Stonehenge, cat si cel de la Sarmizegetusa au servit, pe de o parte, la masurarea timpului, iar pe de alta aveau si o destinatie rituala. Constructia de la Sarmizegetusa ar dovedi in plus, fata de cea de la Stonehenge, un grad inalt de perfectiune, atat in ceea ce priveste precizia calucularii scurgerii timpului, cat si in privinta rafinamentului (Paul Stefanescu - Enigme ale istoriei romane, Ed. Vestala, Buc. 2001, p.26 - 27).

    Autorul citatului de mai sus localizeaza cele doua civilizatii la mare departare una de alta, dar pierde insa din vedere izvorul comun al acestor cunostinte. Stuart Pigot, arata in cartea sa Druids, ca este vorba de fragmente ale unei mosteniri comune din mileniul al II-lea i.e.n. prin filiera arienilor, cuceritori ai Indiei. In sprijinul acestei afirmatii aduce mai multe dovezi:

    1. in Irlanda se regasesc numeroase idei si obiceiuri atestate in India antica;
    2. prozodia limbii gaelice este asemanatoare cu acelea ale limbilor hitita si sanskrita;
    3. Dupa Myles Dillon, druizii si brahmanii si-au conservat practicile si credintele indo-europene care au supravietuit in lumea gaelica pana in sec. al XVIII-lea si in India pana in zilele noastre (p.88);
    4. Hans Hartman care a studiat ritualurile vechilor irlandezi (celti) considera ca structura mentalitatii irlandeze este mai apropiata de cea a vechii Indii decat de mentalitatea Angliei sau Germaniei (Der Totenkult in Irland (Cultul mortilor in Irlanda2) - p. 207).

    In plus Mircea Eliade aduce si alte argumente menite sa justifice paralelismul indo-celtic: postul ca mijloc de a intari o cerere juridica, valoarea magico-rituala a adevarului, intercalarea in proza narativa epica de pasaje in versuri, in special dialoguri (n.a. ca fapt divers, in vechea Irlanda legile erau compuse in versuri, pentru a usura memorarea lor, dat fiind interdictia rituala a scrierii); importanta barzilor si raporturile lor cu suveranii (Istoria si credintelor si ideilor religioase, vol. II, ed. Stiintifica, Buc. 1991, p.130 - 131).

    Daca soarta a fost mai trista cu istoria tracilor, in schim despre cea a celtilor se cunosc mai multe. Un izvor extrem de important in ceea ce priveste istoria celtilor este constituit de scrierile lui Cezar, din timpul cat a fost proconsul al Galiei Cisalpine, inainte de a-si incepe campania in Galia Transalpina. In De bello Gallico (VI,13), vorbind despre invatatura druizilor, el comunica posteritatii: Ei sunt de parere ca religia interzice ca aceasta invatatura sa fie destinata scrisului, asa cum e cazul cu toate celelalte lucruri, publice sau private, pe care le consemneaza in alfabet grecesc. In continuare el afirma ca druizii au impus acest obicei pentru ca nu vor ca doctrina lor sa se raspandeasca printre oamenii de rand, si mai ales pentru ca daca ar folosi scrisul, tinerii novici ar neglija memoria. Ciudata asemanare cu tracii, despre care nu avem documente scrise de ei insisi, privint spiritualitatea, cultul, religia si stiintele.

    Dar asemanarile dintre cele doua neamuri sunt departe de a se opri aici. Cea mai importanta dintre acestea, se refera inca odata, daca mai era nevoie, la nivelul spiritual-religios si anume, la credinta in nemurirea sufletului si deci implicit la anularea fricii de moarte. Cezar o denumeste o doctrina deosebit de proprie ca sa le atate curajul, nimicindu-le teama de moarte; Lucan (Pharsalia, I, 450 sq) ne arata ca potrivit celtilor acelasi spirit guverneaza un corp in lumea de dincolo; si in sfarsit Pomponius Mela (III,3) si Timagenes (citat de Ammianus Marcellinus, XV, 9, 8) precizeaza ca, potrivit invataturii druidice sufletele sunt nemuritoare. Mai mult de-atat, Diodor din Sicilia scrie ca: sufletele oamenilor sunt nemuritoare si revin pentru un anumit numar de ani intr-un alt corp, iar literatura irlandeza atesta de asemenea credinta celtilor in transmigratia sufletului, metempshihoza rezervata totusi numai anumitor fiinte mitice sau divine (F le Roux - Les Druides, p.128-129). Legat de aceste lucruri, mai este nevoie oare sa amintim numeroasele citate ale istoricilor antici, privind vitejia getilor, explicata prin credinta lor in nemurirea sufletului si in lipsa fricii fata de moarte? Din acest punct de vedere o analogie perfecta cu credintele vechilor celti.

    Pe de alta parte, H. Hubert a facut o apropiere intre druidism si confreriile trace si geto-dace in Les Celtes depuis l'epoque de la Tene (p.283). Principalele paralele intre celti si daco-geti se datoreaza in principal: importantei deosebite a Marelui Preot, credintei in nemurirea sufletului si stiintei sacre de tip initiatic.

    Cu toate acestea am demonstrat legatura indisolubila din punct de vedere spiritual (religie, credinte fundamentale) si stiintific (monumentele de la Stonehenge si Sarmizegetusa) intre celti si traci (daco-geti). Daca la toate acestea mai adaugam informatiile furnizate de Vasile Parvan in Getica si Dacia. Civilizatiile antice din tarile carpato-danubiene (ed. a 4-a, Buc. 1967) si de H. Daicoviciu in Dacii (p.61), privind realitatea istorica a unei influente traco-celte, datorata faptului ca celtii au trait o perioada in regiunile occidentale ale Daciei, nu ne mai ramane decat sa ne intrebam unde este izvorul? Studiul arheologic al Sanctuarului de la Sarmizegetusa si al calendarului dacic reprezentat de Soarele de andezit, ne-a oferit deja raspunsul, dar istoricii n-au stiut sa-l interpreteze, pentru ca nimeni n-a facut aceasta paralela traco-celta. Precizia propriului calendar al civilizatiei daco-gete denota inaltele cunostinte astronomice precum si existenta unei stiinte sacre pastrata de-a lungul veacurilor si transmisa prin ritualuri de tip initiatic. Faptul ca acest calendar al getilor, masoara durata anului tropic la 365242197 zile, fata de 365, 242198 cat ne informeaza stiinta moderna (deci o eroare de o milionime), demonstreaza superioritatea evidenta a civilizatiei stramosilor nostri. In comparatie cu Soarele de andezit de la Sarmizegetusa, constructia de la Stonehenge este o copie nereusita, probabil datorata estomparii in timp a acuratetii cunostintelor originale cu care au plecat celtii din acest leagan al civilizatiei moderne: spatiul carpato-danubian (sa nu uiam ca religia le interzicea scrisul pentru religie si stiinta sacra).

    Cercetatori si istorici renumiti au emis si demonstrat ipoteza acestui leagan al civilizatiei in spatiul carpato-danubian (Maria Gimbutas, dr. N. Savescu, O. Densusianu, etc.) in principal ca izvor si sursa umana, dar mai ales spirituala, in revarsarea spre Est (pana la cucerirea Indiei). Acest lucru s-a intamplat si spre Vestul Europei pentru ca pana acum istoria nu ne-a scos la iveala un alt leagan al civilizatiilor situat mai la vest de spatiul carpato-danubian. Drumul Bicului (amintit si de Dimitrie Cantemir in Descriptio Moldaviae), precum si menhirele civilizatiei celte (intinse uneori pe kilometri intregi) nu faceau decat sa reaminteasca celor plecati, drumul inapoi spre casa, spre ceea ce indienii post-arieni numeau cu nostalgie DAKSHA (Tara Zeilor).
     
  14. mad19

    mad19 New Member

    Joined:
    Jan 28, 2009
    Messages:
    60
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
  15. crimm

    crimm New Member

    Joined:
    Jan 15, 2009
    Messages:
    1,390
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
  16. ioncreanga

    ioncreanga New Member

    Joined:
    May 9, 2011
    Messages:
    46
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    viezure, barza, mos, mal... sunt cuvinte din daca. salvate din conjunctia cu latina Romei sa fie limba romana. (nu pun caciulite ca nu am)
    si dupa aceea avem date despre limba daca venind dinspre est , punjabi.
    limba vine cu oamenii vorbitori. nomazi ai tinuturilor indepartate.

    ia sa vedem cu cine seamana tiganii nostri si de unde vin ei si ce limba vorbesc ei ...

    aduc a vestimentatie hindu, vin din est si vorbesc rromani...

    nu stiu daca sunt documente istorice sa autentifice prezenta tiganilor in Dacia.

    ... si aici ma bufneste rasu' ... imaginea unui tigan intr-o dacie prafuita... e de rasul curcilor si berzelor.
     
  17. crimm

    crimm New Member

    Joined:
    Jan 15, 2009
    Messages:
    1,390
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Pentru cei pasionati de istorie si interesati de activitatea unor oameni implicati in recuperarea adevărului istoric și a identității naționale reale:

    Asociatia Geto Dacii

    http://www.geto-dacii.ro/
     
  18. Dio

    Dio Member

    Joined:
    Apr 1, 2009
    Messages:
    990
    Likes Received:
    6
    Trophy Points:
    18
    Nu exista fundament stiintific asupra originii romanilor…

    Romanul e una dintre putinele natii care isi constientizeaza originea… cand este trimis ‘la origine’, imediat realizeaza ‘de unde vine’…
     

Share This Page