12.4 C
London
Monday, April 06, 2020
£1 = 0.00RON / €inf / $0.00

Barfe; smenuri; shushanele!

Discussion in 'SEZATOARE' started by dromaderu, May 14, 2011.

  1. dromaderu

    dromaderu Active Member

    Joined:
    Nov 16, 2010
    Messages:
    5,762
    Likes Received:
    4
    Trophy Points:
    38
    Re: Barfe;smenuri;shushanele!

    Intre timp,


    am aflat de ce o fi divortat Terminator,

    cica ar fi avut un copil, nelegitim,desigur,

    cu o persoana din staff-ul casei
     
  2. feribaci

    feribaci New Member

    Joined:
    Nov 29, 2009
    Messages:
    176
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Re: Barfe;smenuri;shushanele!

    ce stire am citit azi pe Realitatea,precum nea Marian Oprisan a scos pistolul pe masa intr o sedinta a consiliului local Tulnici-Vrancea,nu stiu de ce nu ma mira ,ii sugerez ca urmatoarele sedinte sa le tina intr un tanc
     
  3. lovelyd

    lovelyd New Member

    Joined:
    Feb 21, 2011
    Messages:
    470
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Re: Barfe;smenuri;shushanele!

    Multumesc!! Ai reusit sa aduci un zambet pe fata mea de la prima ora!!!
     
  4. silverfern

    silverfern New Member

    Joined:
    Jan 14, 2009
    Messages:
    1,411
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Re: Barfe;smenuri;shushanele!

    Tanc? Nuuu. -nuuu- Ca vine vara, canicula, se coace in tanc saracutul. Daca mai porneste si motorul vai de urechiusele lui delicate. Si apoi bag seama ca el e obisnuit cu fumuri de soi, nu cu fum de motorina arsa. Dar daca se teme pentru siguranta domniei sale, ii recomand o cladire asigurata cu gratii la geam si usi metalice ce se incuie cu zavor, beneficiind si de paza unor persoane specializate, in uniforma.
     
  5. dromaderu

    dromaderu Active Member

    Joined:
    Nov 16, 2010
    Messages:
    5,762
    Likes Received:
    4
    Trophy Points:
    38
    Re: Barfe;smenuri;shushanele!

    Nu stiu cine cunoaste ,sau, a auzit/citit despre recentul scandal din media UK, despre Chris Huhne,
    actualul ministru al energiei (parca),

    care, atentie, in 2003 ar fi incercat sa treaca punctele sale pe driving license-ul sotiei,
    la o depasire de viteza.

    Este o chestie extrem de comuna, aici in UK,

    insa, daca , mai tarziu in viata, ajungi in pozitia de ministru....

    well, capata alte conotatii desigur.


    Ca roman, paralela pleaca desigur, spre felul cum este aplicata justitia in cazul politicienilor nostri...-ras2- -ras2- -ras2-
    romani!

    Desigur, sintagma politician roman/justitie este ceva demn de teoria relativitatii lui Einstein.

    "Am fost acolo, am furat/inselat/mintit/etc/etc" dar,

    in alta viata/existenta/dimensiune temporala."
     
  6. dromaderu

    dromaderu Active Member

    Joined:
    Nov 16, 2010
    Messages:
    5,762
    Likes Received:
    4
    Trophy Points:
    38
    Re: Barfe;smenuri;shushanele!

    Am primit de la un amic doua texte, le dau un copy paste, pt cine are timp/chef,


    spre a le delimita le voi da in doua postari diferite,primul cred ca ar fi mers si la topicul despre spiritualitate, va las pe voi sa decideti, enjoy!







    Subiect: FW: O poveste adevarata:Cocalarul şi vinul sfinţit!Cititi pana la capat!Merita!







    Subject: Cocalarul şi vinul sfinţit! Cititi pana la capat! Merita!

    O POVESTE ADEVARATA!

    Mădălin a fost pentru mine tipul clasic de cocalar de Bucureşti: un ins certat cu şcoala şi cu bunul simţ, care trăgea la fiare în sălile de sport pentru a-şi umfla muşchii, cu o ceafă groasă pe care straturile de grăsime se revărsau unele peste altele, plin de ghiuluri pe degete şi lanţuri de aur la gât, îndrăgostit nebuneşte de manele.
    Când făcea grătarele pe balcon scotea casetofonul pe geam şi-i dădea pe Adi Minune şi Vali Vijelie la maximum, înnebunnidu-i pe vecini cu muzica de mahala şi cu mirosul de mici.


    Când m-am mutat în cartierul Militari, apartamentul mi-a fost spart de trei ori în jumătate de an, iar o vecină mi-a şoptit că banda lui Mădălin a fost implicată în cele trei spargeri. Cei mai mulţi vecini se temeau de el, căci pe unii i-a bătut şi i-a tăiat cu cuţitul. În ciuda sesizărilor la poliţie el era de neatins, iar reclamanţii se trezeau imediat cu maşinile sau apartamentele sparte, cu copiii maltrataţi ori nevestele hărţuite. Am înţeles că poliţia era neputincioasă în faţa lui abia la a treia sesizare, când poliţistul de proximitate m-a luat de-o parte şi mi-a spus să o las mai moale cu nemulţumirile dacă vreau să nu o păţesc mai rău. Mădălin era stăpânul zonei, peştele celor mai multe prostituate din cartier şi organizatorul celor mai multe activităţi comune: el repartiza locurile de parcare, el stabilea cine şi când are dreptul să joace fotbal pe terenul şcolii de vis-a-vis, el stabilea care este temperatura optimă în apartamente şi toate reparaţiile şi acţiunile de modernizare a blocurilor din jur depindeau în totalitate de voinţa lui.


    După ce mi-a spart a treia oară apartamentul a trebuit în mod firesc să-mi cumpăr altă mobilă. Întâmplarea a făcut ca în momentul descărcării camionului cu mobilă să dau de Mădălin şi de oamenii din banda lui chiar în faţa blocului.

    Făcându-mă că nu ştiu că ei mi-au spart apartamentul şi că ei ştiu de sesizările mele la poliţie împotriva lor, i-am rugat să mă ajute să urc mobila pe scări pâna la etajul 6, promiţându-le că-i cinstesc pe măsură. Pe cei din banda lui i-a pufnit imediat râsul şi mă aşteptam să reverse asupra mea o serie de înjurături, dacă nu şi o ploaie de pumni şi lovituri. Dar Mădălin le-a spus serios, în mod neaşteptat:
    -Haideţi băieţi să-l ajutăm pe dom' profesor.


    Odată aranjată mobila în casă, am scos o damigeană de vin de la ţară şi nu m-am lăsat până nu i-am îmbătat. După ce vinul şi-a făcut efectul şi limbile s-au dezlegat, au recunoscut că mi-au spart apartamentul, dar mi-au promis că nu vor mai face acest lucru cu mine şi chiar mi-au spus că îmi vor da înapoi o serie din lucrurile mele pe care n-au putut să le vândă la talcioc.

    Tot bând şi povestind vrute şi nevrute, râzând cu ei şi arătându-mi simpatia faţă de stilul lor de viaţă, am ajuns după câteva ore să devenim apropiaţi. Abia ţinându-se pe picioare, Mădălin s-a ridicat solemn şi a decretat: Dom' profesor e

    de-acum fratele meu şi trebă să spuneţi tuturor băieţilor că cine nu-l tratează ca pe fratele meu va avea de-a face cu pumnul lui Mădălin.


    Simpatia lor faţă de mine nu a dispărut nici după ce aburii alcoolului s-au evaporat. Zilele următoare mi-au oferit cel mai bun loc de parcare din spatele blocului, lucru care m-a îndatorat şi m-a făcut să-i mai invit o dată la un pahar de vin. Promisiunea lor a rămas bătută în cuie şi deşi multe apartamente au mai spart în zonă şi chiar în blocul nostru, de apartamentul meu nu

    s-au mai atins niciodată şi chiar mi-au adus înapoi un costum, câteva cărţi şi două lenjerii furate în spargerile anterioare. Mă salutau zgomotos cum mă vedeau şi le răspundeam la fel, deşi mi-era jenă de vecinii care se uitau la mine cu severitate, bănuind că m-am băgat în banda lor.
    De mai multe ori veneau la uşa mea şi-mi cereau ba o bormaşină, ba cricul de la autoturism, ba să vorbesc la câte-o şcoală cu directorul să nu-l exmatriculeze pe câte-un golan minor din gaşca lor.

    Mădălin a devenit celebru pe plan internaţional, apărându-i poza în cea mai cunoscută revistă americană de turism, pentru că s-a nimerit să bată la uşa mea tocmai când aveam invitat acasă pe directorul acelei reviste americane; povestindu-i cum l-am cunoscut şi cum m-am împrietenit cu hoţii, jurnalistul a fost impresionat de amestecul neobişnuit dintre "cei buni" şi "cei răi", dintre interlopi şi universitari, făcând din relaţia noastră subiectul unui interesant articol.


    Cu vremea întâlnirile noastre s-au rărit, iar eu am început să lucrez mai intens la teza de doctorat despre puşcării. Într-una din vizitele mele de documentare la penitenciarul Rahova am dat nas în nas cu Mădălin. Fusese arestat pentru că spărsese casa liderului Partidului Social-Democrat din sectorul 6. Era deja şmecher - cel mai înalt grad în ierarhia informală a deţinuţilor şi unul din cei mai influenţi puşcăriaşi.


    Discuţiile cu el m-au lămurit asupra multor fenomene sociale care se petrec în închisori şi graţie lui deţinuţii şi gardienii au vorbit liberi despre o serie de subiecte tabu şi mi-au povestit numeroase cazuri neobişnuite, pe care le-am prezentat în câteva povestiri, articole şi studii de caz. Am reuşit să obţin de la conducerea administraţiei centrale a puşcăriilor autorizaţia să-l angajez în proiectele mele de cercetare, iar munca să-i fie recunoscută oficial şi scăzută din pedeapsă. Cu această autorizaţie am mers cu el ca asistent de cercetare în multe din închisorile patriei, iar ajutorul lui a fost atât de important încât teza mea de doctorat a fost una din cele mai bune lucrări susţinute în ultimii ani la Universitate, iar cartea mi-a fost tradusă imediat în SUA, devenind vreme de 4 luni cea mai bine vândută carte de sociologie. Acest succes a contat decisiv la cererea lui de eliberare condiţionată, el reuşind să iasă din puşcărie cu 2 ani înainte de termen.

    Eliberarea lui a fost un eveniment pe care gaşca trebuia să-l serbeze cu fast, spre timorarea vecinilor. În spatele blocului

    s-au întins mesele pline cu bucate, iar grătarele sfârâiau continuu pentru a asigura fripturile şi micii pentru toţi cocalarii zonei. însuşi Adi Minune şi Vali Vijelie au venit şi au cântat la această petrecere, iar versuri precum: "puşcărie, puşcărie /urâtă mi-ai fost tu mie" ori "n-ai venit la vorbitor /curvo vezi că te omor" au răsunat până târziu în noapte. Mădălin m-a pus în capul mesei alături de el şi le-a cerut maneliştilor să compună pe loc o serie de cântece pentru mine. "Dom' profesor eşti deştept /i-ai tras pe gabori în piept" a fost refrenul cel mai cântat în acea seară ca omagiu adus

    mie - eliberatorul lui Mădălin.

    În a doua seară m-am trezit cu el la uşa apartamentului meu. Venise să-mi vorbească despre planurile lui, despre loviturile pe care voia să le dea şi despre modurile în care vedea reorganizarea bandei lui de tâlhari. Era plin de optimism şi avea chef de băutură. Am scos din cămară un vin mânăstiresc adus de la Muntele Athos de un prieten. A băut bidonul de 2 litri pe nerăsuflate, mi-a mulţumit pentru ajutor şi a plecat să se culce. De-atunci nu l-am mai văzut. Fratele lui mi-a spus că a doua zi

    s-a dus la biserică - lucru neobişnuit pentru el S-a spovedit şi apoi a plecat la mânăstirea Neamţ să se călugărească.

    Banda lui şi-a continuat activitatea la fel cum şi-o continuase şi

    în timpul detenţiei lui, dar mai puţin agresivă, mai puţin zgomotoasă. O parte din membrii ei au plecat după integrarea României în Uniunea Europeană în diverse ţări la furat. Cei rămaşi s-au băgat în politică şi i-am văzut în campaniile electorale alături de Traian Băsescu - idolul absolut al lui Mădălin şi al întregii bande. Între timp eu m-am mutat din acel bloc din cartierul Militari, iar amintirea lui Mădălin s-a şters tot mai mult din memoria mea, lăsând locul altor evenimente şi personaje mai actuale.

    În săptămâna patimilor din acest an am fost la Muntele Athos împreună cu câţiva prieteni. La izvorul tămăduirii am întâlnit un pustnic român care vorbea câtorva pelerini cu înflăcărare despre Fecioara Maria.
    M-am apropiat să-l ascult şi eu. Călugărul care mă însoţea mi-a şoptit că cel care vorbeşte este pustnicul Varsanufie, un cucernic capabil să vadă în oameni trecutul, bolile sau dorinţele lor. Varsanufie a fost cel care l-a gonit pe Traian Băsescu afară din Muntele Athos anul trecut. Când a aterizat pe helioportul de la mânăstirea Marea Lavră, cei mai mulţi călugări români s-au apropiat să-l vadă, să-l audă şi să dea mâna cu presedintele României, mai ales că venise cu o donaţie importantă pentru cele mai multe schituri şi chilii româneşti. Dar Varsanufie i-a strigat să plece, căci a făcut un legământ cu necuratul şi are întotdeauna doi draci în spatele lui. Toşi călugării au făcut atunci câţiva paşi înapoi, iar stareţul Marii Lavre i-a spus lui Traian Băsescu că nu îl poate găzdui peste noapte dacă pustnicul a văzut aşa ceva în jurul lui.

    L-am privit cu atenţie - era un om foarte slab, cu părul lung prins într-o coadă, cu o barbă pe care şi-o mângâia cu nişte degete foarte lungi şi subţiri. Se diferenţia de ceilalţi călugări şi preoţi întâniţi pe Muntele Sfânt prin corpul extrem de slab şi ochii foarte pătrunzători. S-a întors spre grupul nostru să ne cuprindă şi pe noi cu privirea. Se uita pe rând la fiecare dintre noi şi ne spunea câteva vorbe care ne amuţeau prin exactitatea lor: unuia i-a spus că degeaba a încearcat să aibă copii în ultimii 10 ani, căci dorinţa i se va împlini abia peste alţi 3 ani ("ce e scris să apară peste 13 ani, atunci va apare şi orice-ai face nu vei reuşi să scurtezi termenul"). Altuia i-a spus că va continua să-şi înşele nevasta cu secretara lui încă un an, după care se va potoli. Unui prieten i-a descris cu exactitate accidentul de maşină pe care l-a avut în urmă cu un an şi jumătate.

    Când a ajuns în dreptul meu m-am aplecat cu smerenie să sărut mâna acelui sfânt, aşa cum făcuseră şi cei dinaintea mea, dar el nu m-a lăsat. M-a privit în ochi şi m-a întrebat:
    -Dom' profesor, nu mă recunoşti?

    Abia după accentul cu care mi-a vorbit (diferit de cel cu care a vorbit celorlalţi pelerini) mi-am dat seama că Varsanufie este aceiaşipersoană cu Mădălin. Ceafa groasă şi tunsă scurt era acum înlocuită cu o ceafă subţire acoperită de un păr lung, degetele butucănoase pline de inele şi ghiuluri erau acum subţiri şi golaşe, lanţurile de aur de la gât erau înlocuite de un şnur de care avea agăţată o icoană despre care călugărul însoţitor mi-a spus că e o icoană a Fecioarei Maria venită pe mare direct lângă chilia lui, făcătoare de minuni, de care nu se dezlipeşte de câţiva ani.
    Mădălin? - l-am întrebat nesigur.

    -Varsanufie acum, mi-a răspuns.

    M-a rugat să aştept să dea binecuvântarea tuturor pelerinilor. L-am urmărit cu o curiozitate sporită, nevenindu-mi să cred în transformarea unui cocalar în sfânt. După ce prietenii mei şi ceilalţi pelerini din grup s-au depărtat, am pornit să ne plimbăm amândoi pe munte, bucuros de revederea neaşteptată.
    Știam că ai să vii, mi-a spus el. Te-am chemat în toate rugăciunile mele să-ţi mulţumesc că mi-ai deschis ochii.
    -Despre ce vorbeşti? - l-am întrebat. Despre experienţa noastră prin puşcării?

    -Nu dom' profesor, ci despre schimbarea pe care ai făcut-o în mine după eliberare. Ții minte că mi-ai dat să beau atunci o sticlă de vin mânăstiresc? N-am putut să dorm toată noaptea. Maica Domnului mi-a apărut în faţa ochilor şi mi-a spus să renunţ la stilul meu de viaţă şi să merg în calea Fiului Ei. M-a cutremurat atât de mult încât a doua zi m-am dus să mă spovedesc pentru prima oară în viaţă. Preotul mi-a spus că mă aştepta, că şi lui i-a apărut Fecioara Maria care i-a spus să-mi îndrepte paşii spre mânăstire. Am fost întâi la Neamţ, iar după ce am primit numele Varsanufie am venit pustnic aici. M-am mutat în chilia pustnicului Visarion, care murise recent - o peşteră săpată în stâncă lângă mare.
    Intr-o noapte marea a devenit dintr-o dată agitată, iar o lumină puternică ieşea din ea până la cer. Am fugit la ţărm şi am văzut că lumina însoţea o icoană care se îndrepta spre mine. Am înnotat până la ea fără să mă tem de marea agitată şi am adus-o în chilia mea. A doua zi am pus-o în schitul Prodromu dar când am ajuns la mine în chilie ea era agăţată deasupra patului. De-atunci o port mereu cu mine şi ea m-ajută să văd în oameni bolile şi nefericirile lor, minciunile şi greşelile vieţii lor.

    Am stat ore întregi ascultându-l. Analfabetul de altă dată devenise acum un cucernic studios. Vorbea despre scrierile Sfinţilor Părinţi cu o siguranţă pe care n-am întâlnit-o nici la cei mai docţi profesori. Limbajul elevat, cuvintele alese cu grijă, smerenia şi bunătatea luase locul argoului de cartier, aroganţei şi violenţei din trecut. O schimbare atât de profundă nu am întâlnit până acum la nici un alt om.

    La despărţire m-a rugat să duc ceva acasă. Mi-a dat 7 sticle de vin şi mi-a spus să dau câte una fiecărui membru al bandei lui: lui Jean Haiosu, lui Neluţu Schiopu, lui Fane de la etajul 4, lui Sile Șmenaru, lui Vasea de la parter, lui Gigi Bale Lungi şi lui Gelu Frumuşelu.

    Ajuns în Bucureşti am mers direct în vechiul meu cartier la cocalarii din fosta lui bandă, lăsându-le câte o sticlă de vin cu rugămintea să o bea în prima zi de Paşti. M-au primit cu bucurie şi mi-au cerut mai multe informaţii despre vechiul lor camarad. Le-am povestit despre întâlnirea cu el şi despre schimbarea constatată, după care ne-am despărţit.

    Ieri însă sora lui Sile Șmenaru m-a sunat să-mi spună că toţi 7 au plecat spre Athos. Dacă şi ei se vor călugări mă gândesc foarte serios să aduc câteva tone de vin de pe Muntele Sfânt şi să dau câte o sticlă fiecărui cocalar din România. Aş face ţara mai frumoasă, infracţionalitatea s-ar reduce, iar manelele ar dispărea. I-am expus acest plan unui important lider politic, apropiat al Preşedintelui Traian Băsescu.
    -Eşti nebun? - m-a întrebat el. Tu vrei să rămânem fără electorat? Scoate-ţi ideea asta din cap!

    P.S.:
    Povestea este reala, ea a fost publicata in ziarul Jurnalul National si se cunoaste autorul ei, Bruno Stefan.
    http://www.jurnalul.ro/stire-special/co ... -si-vinul- sfintit-540904. html
    Daca o sa cautati cu Google, o sa aflati ca el a a scos carte (un studiu sociologic) despre penitenciarele din Romania (lucru spus si in articol).
     
  7. dromaderu

    dromaderu Active Member

    Joined:
    Nov 16, 2010
    Messages:
    5,762
    Likes Received:
    4
    Trophy Points:
    38
    Re: Barfe;smenuri;shushanele!

    Al doilea text i-l gasesc exceptional,
    ar fi mers incadrat si la mandria sau nemandria de a fi roman in zilele in care traim acum,
    oricum, exprima o stare de fapt ce nu poate fi negata de absolut nimeni.

    Enjoy again!











    Acad. Florin Constantiniu:


    "Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii"







    De 21 de ani trăim vremuri pretins istorice. Totul a început la Revoluţie, când grupurile de tineri care ocupau Comitetul Central strigau exaltaţi: "Istorie, istoriee...". De atunci, aşteptăm mereu să se întâmple ceva istoric. Aşteptăm ca cineva, un om de cultură sau un politician providenţial, să ne spună că ştie încotro trebuie să meargă ţara, că există un plan naţional de dezvoltare. De fapt, vrem să ne vedem pe noi înşine în postura de făcători de istorie. Din păcate, în alegeri, nu ne-am votat "visătorii" potriviţi. Nimeni n-a "visat" pentru ţară şi pentru naţiunea română, ci eventual doar pentru sine, pentru ai săi şi ai partidului său. Mulţumită politicienilor, în ultimii 21 de ani, România aproape că a fost scoasă din istorie. Nici unul dintre ei n-a avut curiozitatea să deschidă o carte de istorie, pentru a găsi acolo un îndreptar, un ghid de orientare, o soluţie anticriză. Dimpotrivă, ajunşi la putere, politicienii au scos istoria pe tuşă, marginalizând-o în şcoli şi universităţi, împreună cu latina - limba întemeietoare a românilor. În faţa acestui "holocaust" aplicat trecutului românesc, un istoric de mare anvergură, precum este academicianul Florin Constantiniu, nu poate decât să plângă, să se răzvrătească sub o copleşitoare durere. Pentru domnia sa, timpurile pe care le trăim sunt atât de goale de conţinut istoric că nu-şi mai doreşte decât să dispară fizic: "Îmi doresc să scap cât mai curând din această lume de hoţie, ticăloşie şi nevolnicie, care este România de astăzi".

    "Ne îndreptăm spre o sărăcire intelectuală, care va transforma România într-un deşert cultural"

    - Domnule profesor, toată lumea ştie că Istoria este dispreţuită şi ignorată în ţara noastră. Cât de greşită este această atitudine din partea guvernanţilor ultimilor 21 de ani?

    - Cauzele restrângerii dramatice şi regretabile a ponderii istoriei în învăţământul românesc trebuie căutate, în opinia noastră, mai întâi, în confruntarea dintre globalism şi identitatea naţională şi, apoi, în percepţia eronată a necesităţilor de pregătire intelectuală şi culturală a omului contemporan. Noile forţe economice globale îşi propun nu ocuparea unui teritoriu sau dominarea unei ţări, ci subordonarea întregii lumi. În atingerea acestui ţel, globalismul întâmpină un obstacol: identitatea naţională a popoarelor, întruchipată în statele naţionale. Identitatea naţională se hrăneşte şi din memoria istorică, şi, atunci, globalismul atacă istoria pentru a slăbi conştiinţa naţională. În al doilea rând, globalismul nu are nevoie de oameni cu un larg orizont de cultură, el vrea specialişti de nişă, performanţi într-un domeniu restrâns. Ne îndreptăm spre o sărăcire intelectuală, care va transforma România într-un deşert cultural. Cred că în predarea istoriei, a istoriei românilor în primul rând, în ultimii 21 de ani, s-a înregistrat un regres pe cât de dăunător, pe atât de condamnabil. Şcoala românească, o şcoală cu excelente tradiţii de învăţământ solid şi fertil, a fost pusă la pământ de coaliţia dintre elevii leneşi, bolnavi de socializare pe Facebook; părinţii isterizaţi de odraslele nemulţumite că trebuie "să-şi facă temele acasă", şi birocraţii plafonaţi, grijulii cu scaunele lor, nu cu educaţia, şi copiind mecanic din publicaţii străine, pentru a redacta legi, regulamente şi programe analitice. De 21 de ani se fac reforme şi iar reforme ale învăţământului, care, în realitate, subminează funcţia instructiv-educativă a şcolii. Primul pas în cretinizarea elevilor este prigoana dezlănţuită de birocraţii Ministerului Educaţiei împotriva volumului de cunoştinţe transmise elevilor. La istorie - şi nu numai la noi - s-a început cu îndepărtarea cronologiei: "Să nu încărcăm mintea elevilor cu date". Foarte bine: istoria nu este o disciplină de memorizare, ci de analiză. Dar fără repere în timp nu se pot stabili legăturile cauzale. Şi eu sunt împotriva învăţării pe dinafară a datelor lesne de găsit într-o cronologie sau într-un manual, dar - pentru Dumnezeu! - cum să înţelegi raporturile de cauză-efect dintre evenimente dacă nu cunoşti succesiunea lor în timp? Nu se doreşte ca elevii să aibă o pregătire temeinică, şi cei trei componenţi ai coaliţiei de care am amintit preferă nişte adolescenţi ignoranţi, incapabili să depăşească limbajul "mişto" şi "naşpa". Cu astfel de cetăţeni, viitorul României este sumbru.

    - În timp ce bulgarii îşi împânzesc ţara cu şantiere arheologice, în căutarea tracilor cu care nu au nici o legătură, românii, urmaşi direcţi ai dacilor şi romanilor, sunt gata să cedeze străinilor, spre distrugere, vestigiile daco-romane de la Roşia Montană. Care ar trebui să fie atitudinea statului faţă de cercetarea arheologică?

    - Deşi se vorbeşte de conservarea "patrimoniului naţional", nu se face nimic pentru păstrarea şi valorificarea lui. S-a găsit un alibi: nu sunt bani. Dar banii se găsesc imediat când se construiesc vile şi se achiziţionează maşini de lux. Este o ruşine că statul român nu a participat la "licitaţia Brâncuşi", pentru a achiziţiona măcar pipa unui român care a deschis drumuri noi în artă. Nu ne pasă de Brâncuşi, dar avem bani pentru branduri care nu conving pe nimeni. Spre ruşinea guvernanţilor noştri, avem mult mai puţine şantiere arheologice astăzi, în România, decât pe vremea lui Mihail Roller, de tristă amintire. Sentimentul patriotic se înfiripă la copil din interesul şi dragostea pentru vestigiile trecutului. Sentimentul istoric al continuităţii se naşte din ataşamentul pentru un monument, o cruce înălţată să veşnicească un eveniment, un mic schit, pierdut în munţi. Cine-i învaţă pe copii să le ocrotească? Grija pentru urmele înaintaşilor - vezi şi cazul Roşia Montană - ar trebui să fie un principiu sădit în conştiinţa românilor încă de pe băncile şcolii.

    "Marii guru ai culturii române de astăzi nu mai vor să ştie că sunt români"

    - Cui credeţi că i se datorează situaţia catastrofală în care se află astăzi România?

    - Situaţia catastrofală în care se află astăzi România are, ca să spun aşa, doi responsabili, în afara crizei mondiale: clasa politică şi masa poporului român. Clasa politică postdecembristă nu a avut - indiferent de partid - nici un proiect naţional. A avut, în schimb, un unic gând: să se căpătuiască. S-a repezit asupra României cu singurul gând al îmbogăţirii. Oamenii politici au acţionat ca nişte vandali, distrugând şi jefuind totul. Mongolii, ungurii, turcii, nemţii, ruşii nu au făcut românilor atâta rău cât au făcut politicienii postdecembrişti în două decenii. Când, peste ani şi ani, se va scrie istoria timpurilor de azi, "nu vor ajunge blestemele" pentru a-i condamna pe cei care au făcut ca România să rateze o mare şansă de afirmare şi bunăstare şi să fie adusă la sapă de lemn. Dar clasa politică nu şi-ar fi putut desfăşura "opera" nefastă dacă în calea ei ar fi întâlnit rezistenţa hotărâtă a opiniei publice, manifestarea viguroasă a spiritului civic. Din nefericire, am rămas un popor de ţărani - spiritul civic se naşte la oraş! -, o turmă de oi, care se lasă exploatată, batjocorită, călcată în picioare, fără nici o tresărire de revoltă sau de demnitate (Goga observase, în 1916, acelaşi lucru). Clasa politică din România este întocmai ca un răufăcător sigur de impunitate. Şi dacă ştie că nu are a se teme de nimic, atunci de ce n-ar jefui în continuare? Proteste ca în Grecia - leagănul democraţiei - sunt de neimaginat în România. Ăsta e marele nostru blestem: o masă supusă, resemnată, incapabilă să se mobilizeze pentru un mare proiect sau pentru o mare idee. Mă întreb dacă noi, românii, nu am părăsit deja scena istoriei. O bună parte a elitei intelectuale a capitulat în faţa globalismului, a capitalismului de cumetrie şi a clientelismului politic, abandonând funcţia de ghid spiritual al naţiunii. Oameni ca paşoptiştii, oameni ca făuritorii României Mari ar fi priviţi astăzi ca anacronici şi nostalgici. Marii guru ai culturii române de astăzi nu mai vor să ştie că sunt români. Am avut un exemplu la 1 Decembrie a.c.: câţi dintre ei au scris sau evocat cu dragoste de trecut împrejurările creării României Mari?

    "Din soldaţi am făcut hoţi, din ofiţeri, peşti, dar cu caii ce să fac, domnule ministru?"

    - Românii au mai trecut prin crize. Spre exemplu, Marea Criză din 1929-1933. Cum s-au descurcat guvernele de atunci?

    - Într-adevăr, crize economice au existat şi în trecut, dar fiecare eveniment este generat de condiţiile istorice care îi conferă unicitate. Soluţiile, deci, nu pot fi identice în cazul unor crize. Cea din anii 1929-1933 a lovit dur România, şi guvernanţii de atunci, ca şi cei de acum, au recurs la concedieri, întârzierea plăţii lefurilor, reduceri de salarii ("curbele de sacrificiu"). A fost marea neşansă a lui Nicolae Iorga, cea mai strălucită minte a românilor, să fie prim-ministru în anii 1931-1932, când criza se îndrepta spre apogeu. A făcut scandal în epocă replica dată de el unei delegaţii de agricultori, veniţi la Mangalia, unde el îşi petrecea concediul, pentru a se plânge de situaţia grea în care se aflau, fiind presaţi de bănci să-şi achite datoriile. Iată relatarea lui Iorga însuşi: "Iar, cum un om mai simplu strigase la capătul lămuririlor mele, că el e , i-am spus, glumind: ". Ziarele care-i erau ostile l-au acuzat că i-a trimis pe protestatari să se arunce în mare. Exasperat de "măsurile de austeritate", un colonel, şef de unitate, s-a dus la Constantin Argetoianu, ministru de Finanţe în guvernul Iorga, şi l-a întrebat: "Din soldaţi am făcut hoţi, din ofiţeri, peşti, dar cu caii ce să fac, domnule ministru?". Criza s-a rezolvat când a încetat pe plan internaţional. Sunt convins că şi acum va fi la fel. Adevărul este că mari finanţişti nu am avut decât doi: Eugeniu Carada şi Vintilă Brătianu. Nu am avut şi nu avem mari competenţe financiare, capabile de elaborarea soluţiilor de criză. Guvernanţii de astăzi vădesc o gândire rudimentară: "să taie", să reducă salariile şi să sporească taxele. Un mare plan de investiţii, de relansare a economiei, nu există. Să aşteptăm, aşadar, scrâşnind din dinţi, sfârşitul crizei pe plan mondial.

    - Care este epoca din istoria românilor pe care o admiraţi cel mai mult?

    - Admiraţia cea mai puternică o am pentru generaţia paşoptistă. O forţă de creaţie politică, un devotament pentru interesul naţional, un dezinteres total pentru destinul personal, totul a fost închinat naţiunii române. Eşecul revoluţiei din 1848 nu i-a descurajat pe paşoptişti. Au îndurat exilul, dar au continuat lupta şi, în două decenii (1859-1878), au creat statul român modern, căruia i-au câştigat independenţa. Doar două decenii, adică exact cât i-a trebuit clasei politice postdecembriste să prăbuşească România în haos şi mizerie. Cum să nu-i admiri pe paşoptişti? Sunt un model care ar trebui prezentat şi explicat în toate dimensiunile lui, nu ca o simplă lecţie de manual, ci ca un prilej de meditaţie, responsabilă şi fecundă, pentru adolescenţi, făuritorii României de mâine. Dar cum să le "încărcăm mintea" cu evenimente şi date? Nu se lăuda, nu demult, Ministerul Educaţiei că a mai redus cu 35% cunoştinţele de transmis în învăţământ?

    - Ce vă doriţi în 2011?

    - Ce-mi doresc în 2011? Să scap cât mai curând din această lume de hoţie, ticăloşie şi nevolnicie, care este România de astăzi. Întrucât sunt prea bătrân pentru a mai emigra, cum nu există la noi clinici de eutanasiere voluntară, cum procurarea Furadanului salvator e oprită prin lege, nu-mi rămâne decât să-l rog pe Dumnezeu să mă ia la El rapid şi uşor.

    - Ce urare le adresaţi românilor, domnule profesor?

    Urez poporului român, la începutul lui 2011, să se revitalizeze şi să fie capabil să reînnoiască, în condiţiile secolului al XXI-lea, performanţele strămoşilor din timpul lui Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul şi al luptătorilor paşoptişti.



    Publicat Marţi, 04 ianuarie 2011









    Ion Longin Popescu
     
  8. feribaci

    feribaci New Member

    Joined:
    Nov 29, 2009
    Messages:
    176
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Re: Barfe;smenuri;shushanele!

    hmmmmmm,cum mi ai luat minute bune din petrecerea timpului meu liber pe care il petrec pe facebook,cu cele doua articole,sa ma pui la meditatie,sa nu ma lasi tu sa parcurg in fuga acest forum,sa caut eu cine sunt autorii,sa ma documentez,sa mi astampar curiozitatea,sper sa nu le citeasca prea multi ca sunt tare lungi textele,auzi sa ma scoti din vegetare cateva minute bune,sper sa mi treaca nu face bine la creieras,rog pe aceasta cale data viitoare sa nu mai postati articole de genul
    P.S. nu vreau furadan si nu primesc nici o sticla de vin
     
  9. dromaderu

    dromaderu Active Member

    Joined:
    Nov 16, 2010
    Messages:
    5,762
    Likes Received:
    4
    Trophy Points:
    38
    Re: Barfe;smenuri;shushanele!

    Asta e mai scurt feribaci,

    dar, tot pe acolo bate!
    -ras4- -ras4- -ras4-




    LA VREMURI NOI....TOT NOI...TRAIASCA NOUL ... P C R







    ________________________________

    Am fost director la o mare intreprindere socialista. Cafeaua de
    dimineata era pregatita de o secretara sexy, mergeam la servici cu o
    limuzina neagra.

    Odata am fost intrebat daca fabrica nu contribuie cu 10 mii de lei
    pentru inmormintarea unui tovaras din Comitetul Central. Am spus ca cu
    atitia bani as inmorminta intregul Comitet. Din acest moment am
    devenit director la o intreprindere mai mica.

    Cafeaua zilnica era pregatita de o secretara mai in virsta, la servici
    mergeam cu furgoneta fabricii. Odata am fost apostrofat ca nu am fost
    la ultima sedinta de partid. Am raspuns ca daca stiam ca e ultima
    m-as fi dus sigur. Din acest moment am lucrat ca maistru.

    La servici mergeam cu masina proprie si eu faceam cafeaua de
    dimineata. In atelier aveam pe perete poza lui Nea NICU si a
    Lolobrigidei. Odata mi-au spus ca de ce nu dau jos poza curvei de pe
    perete. Am luat poza lui Nea NICU. Din acest moment am lucrat zilier
    la sapat santuri.

    Mergeam la lucru cu bicicleta si duceam cafeaua de acasa in termos
    Odata in timp ce sapam santul au venit si mi-au spus sa-mi ascund
    bicicleta deoarece va trece pe acolo o delegatie sovietica Am raspuns
    sa nu-si faca probleme deoarece bicicleta este inchisa cu un
    lacat...din acest moment am ramas fara lucru...

    ...o vreme am fost somer pina la schimbarea orinduirii...

    M-am reabilitat, am intrat in politica, am intrat in partid. Cafeaua
    imi este servita de o secretara sexy, la servici merg cu un Audi cu
    sofer personal. In rest imi tin gura si din cind in cind ridic mina sa
    votez. Imi creste nivelul de trai si acoperirea cheltuielilor...
     
  10. georgiv

    georgiv New Member

    Joined:
    Jan 28, 2009
    Messages:
    1,568
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Re: Barfe;smenuri;shushanele!

    -nu-ma-uit- -ras2-
     
  11. dromaderu

    dromaderu Active Member

    Joined:
    Nov 16, 2010
    Messages:
    5,762
    Likes Received:
    4
    Trophy Points:
    38
    Re: Barfe;smenuri;shushanele!

    Nu cred ca va mai dura mult pana vor gasi baietii astia buni o metoda de a stopa si plecarile din Ro, ca nu o sa mai aibe cine sa le plateasca salariile.

    Deocamdata au inceput cu asa ceva

    http://www.realitatea.net/piesa-de-teat ... 36639.html
     
  12. dromaderu

    dromaderu Active Member

    Joined:
    Nov 16, 2010
    Messages:
    5,762
    Likes Received:
    4
    Trophy Points:
    38
  13. feribaci

    feribaci New Member

    Joined:
    Nov 29, 2009
    Messages:
    176
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Re: Barfe;smenuri;shushanele!

    eu o sa va spun la revedere,nu cred ca o sa mai postez pe acest forum,azi este sfarsitul lumii si sper sa nu l ratez si pe asta,deci adio ne vedem mai tarziu cand se termina
     
  14. silverfern

    silverfern New Member

    Joined:
    Jan 14, 2009
    Messages:
    1,411
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Re: Barfe;smenuri;shushanele!

    Chiar asa, unde ne petrecem sfarsitul lumii?
    P.S. Ma poate lamuri cineva si pe mine cu o problema ce nu-mi da pace? Daca sfarsim acum lumea, la apocalipsa din 2012 ce mai 'apocalipsam'? Sau o sfarsim doar un pic, sa ramana si pentru la anu'?
     
  15. angel93

    angel93 New Member

    Joined:
    Dec 2, 2010
    Messages:
    463
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Re: Barfe;smenuri;shushanele!

    Da' ce..si azi ii sfasitul lumii? -wow- Pana acum a fost in octombrie-noiembrie anul trecut, in martie anul asta, s-au mai trezit ca ne sfarsim si azi? -ras2- Eu abia astept sa treaca si 2012...desi anul viitor o sa fie haos total cu toata paranoia asta -da-da- ...Nu de alta dar m-am cam saturat de atatea sfarsituri...m-am nascut in era nebuniei din 2000 cand aveam 7 ani si pana acum numai despre asta se vorbeste. Trebuia sa ne sfarsim in 2000, in 2006 ,si trei ani la rand 2009, 2010 acum 2011 si la anul e sfarsitul cel mare... -ras3- si nu de alta..dar ce e culmea e ca numai pe la romani lumea se sfarseste atat de des -ras1- ca noi suntem mai cu mot si noi avem mai multe sfarsituri...
     
  16. dromaderu

    dromaderu Active Member

    Joined:
    Nov 16, 2010
    Messages:
    5,762
    Likes Received:
    4
    Trophy Points:
    38
    Re: Barfe;smenuri;shushanele!



    Cica la niste pre/clar/ultra/de toate vazatori din America, le-a dat exact niste calcule matematice, ca cica,acu'

    4 mii si ceva de ani (anul aparitiei primei maimute care putea inota/duela/fuma cu filtru/etc/etc)

    adunate cu altceva, care reprezenta la fel, ceva demn de Lolek si Bolek,

    le da egzact 21 05 2011.

    Depide desigur, pe ce fus orar esti, ca sa stii cand te paleste!

    Personal, ma consolez deci cu ideea ca la rusi bre vine mai intai, si ei "se duce " primii, cu noroc,s' o stopa apoi (depinde de drepturile de transmisie TV),

    poate, da poate, o ajunge doar o tzaruca mica, da mica de tot, de apocalipsa ,

    pe la cotroceni p'acolo si pe la palatul plin cu parlamentzi.

    Apoi, poa' sa se opreasca de tot, ca eu plec oricum la party , azi de sfintii nostri dragi si buni!


    Da daca reincepe, dati bre un BIP!

    sA NU STINGA DREAQ GRATARU'!
     
  17. rewind

    rewind New Member

    Joined:
    Sep 7, 2009
    Messages:
    175
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Re: Barfe;smenuri;shushanele!

    era sa-mi cada toata apa pe mine( tocmai luam o inghititura) cand am dat click la rubrica anunturi -sectiune diverse si am dat de vrajitoarea vanessa in loc de anuntul meu
    astea-s in criza, apeleaza la site-uri din afara tarii sa-si faca reclama
     
  18. angel93

    angel93 New Member

    Joined:
    Dec 2, 2010
    Messages:
    463
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Re: Barfe;smenuri;shushanele!

    La mine acum ora este 12:20 AM prin urmare este data de 22 mai 2011..ce-i drept la altii inca nu a tercut 21 mai -ras2- dar noi romanii si altii care au acelasi fus orar cu noi au scapat de inca un sfarsit -petrecere- - party2- ..ce putem zice..la mai multe sfarsituri de-astea si de acum inainte -ras3-
     
  19. rewind

    rewind New Member

    Joined:
    Sep 7, 2009
    Messages:
    175
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Re: Barfe;smenuri;shushanele!

    cata, am aflat de ce esti rau...dar esti rau-rau, nu gluma.iata mootivatia (te recunosti?):

    De ce prefera femeile barbatii inalti?



    Cercetatorii de la Universitatea din Utah au descoperit de ce femeilor le plac mai mult barbatii inalti. Desi se credea ca femeile adora barbatii bine proportionati, gen macho, se pare ca ele sunt atrase in mod primordial de inaltimea masculilor.

    Echipa de cercetare, condusa de dr. David Carrier, a ajuns la concluzia ca barbatii inalti sunt mai batausi si de aceea femeile prefera acest gen masculin. Totodata, expertii au stabilit ca aceste gusturi au fost modelate de evolutia umana, noteaza editia electronica a revistei Plos One.

    "Conform legilor de selectie sexuala, barbatii mai inalti au fost mult mai utili femeilor datorita capacitatii lor defensive, mult mai consistente", a declarat dr. Carrier. Oamenii de stiinta au descoperit ca barbatii lovesc mai puternic, atunci cand croseurile lor sunt lansate de de la inaltime, iar loviturile barbatilor mai inalti sunt mult mai puternice decat ale celor scunzi.

    Stramosii nostri s-au luptat mult mai eficient atunci cand evolutia i-a adus in doua picioare. Acesta a fost impulsul evolutionist al Homo Erectus. Studiul sustine ipoteza conform careia sederea in doua picioare a omului a fost dictata de faptul ca, in aceasta pozitie, barbatii s-au descurcat mult mai bine in lupta pentru suprematie in fata femeii.

    In zorii evolutiei umane, avantajele barbatilor mai inalti au fost rapid evaluate de reprezentantele sexului frumos. Puterea lor fizica le-a dat o sansa mai mare de supravietuire, lor si grupurilor constituite.

    Echipa de cercetare a studiat forta de impact a loviturilor sportivilor de arte martiale indreptate in directii diferite: de sus in jos, de jos in sus, si in lateral. Loviturile aplicate de sus in jos, asupra unui adversar mai scund, s-au dovedit a fi de doua ori mai puternice si eficace decat toate celelalte.

    Pana acum, oamenii de stiinta credeau ca femeile prefera barbatii mai inalti deoarece acestia detin gene mai bune. Echipa de la Universitatea din Utah a decis ca acest lucru este fals.

    "Daca acest principiu ar fi fost adevarat, atunci si barbatii ar fi trebuit sa adore femeile inalte si solide. Insa, in realitate, se intampla exact contrariul", a concluzionat dr. David Carrier.

    http://www.ziare.com/magazin/cercetare/ ... ti-1096136
     
  20. Gsm009

    Gsm009 New Member

    Joined:
    Nov 23, 2010
    Messages:
    262
    Likes Received:
    0
    Trophy Points:
    0
    Re: Barfe;smenuri;shushanele!

    Apropo de sfarsitul lumii ...

    M-am trezit cu un gand in minte, acum ca lumea s-a ispravit. Ca macar vom fi scapati de manele aici in lumea de apoi. Dar de unde ... Am remarcat ca Raiul si Iadul deopotriva sunt bantuite de cohortele maneliste fara jena. Pe unde apuca, dar cu acoperire nationala, poate globala. Asa ca din acest moment voi trata subiectul "sfarsit de lume" la fel cu cel al divortului lui Moni de Iri. Cu sictir!
     

Share This Page