Curtea Constituţională a României arată, în motivarea hotărârii prin care a validat rezultatul referendumului naţional pe Justiţie din 26 mai, că problemele constatate nu sunt de natură să determine consecinţe asupra validării şi confirmării acestuia.

Potrivit documentului publicat vineri pe site-ul instituţiei, CCR a solicitat de la Biroul Electoral Central şi de la Autoritatea Electorală Permanentă o serie de clarificări cu privire la modul în care s-a desfăşurat consultarea populară.

“Curtea constată că, prin dimensiunea lor, problemele constatate pot fi calificate ca erori inerente unui exerciţiu electoral de amploare, care nu sunt de natură să determine consecinţe asupra validării/confirmării referendumului. Pentru ca astfel de erori să fie eliminate pe viitor, se impune o reglementare clară şi precisă, corelarea terminologiei utilizate, precum şi un sens univoc al acesteia”, se precizează în motivare.


Conform aceleiaşi surse, în urma verificării procedurii de organizare şi desfăşurare a referendumului consultativ din 26 mai, Curtea Constituţională a constatat o serie de deficienţe, atât în ceea ce priveşte decretul preşedintelui României nr. 420 din 25 aprilie 2019, cât şi în ceea ce priveşte modul de desfăşurare.

“Curtea apreciază însă că deficienţele constatate nu sunt de natură să susţină o încălcare a cadrului constituţional care configurează referendumul consultativ. Astfel, în temeiul art. 90 din Constituţie, poporul este consultat de preşedintele României, iar rezultatul consultării trebuie avut în vedere de autorităţi în abordarea problemelor de interes naţional care au format obiectul consultării, în sensul orientării politice a acestora. Această abordare se poate concretiza în diverse măsuri ale autorităţilor publice, fără a impune o opţiune pentru o categorie sau alta de măsuri, cum ar fi revizuirea Constituţiei, vizată de autorii contestaţiilor formulate în această cauză”, se mai menţionează în motivare.

CCR apreciază că declanşarea referendumului consultativ, întrebările adresate de către preşedinte şi valorificarea răspunsurilor primite de către autorităţile publice “sunt subsumate unui efect politic care, la rândul său, produce consecinţe în planul răspunderii politice a actorilor instituţionali implicaţi, iar nu în planul răspunderii juridice a acestora”.

“În măsura în care decizia politică este de adoptare a unor măsuri cu caracter legislativ, acestea pot forma obiectul controlului de constituţionalitate în conformitate cu cadrul constituţional aplicabil”, se mai arată în motivare.

Curtea Constituţională a transmis, miercuri, Camerei Deputaţilor şi Senatului hotărârea prin care a validat rezultatul referendumului naţional pe Justiţie din 26 mai, în vederea publicării acestei decizii în Monitorul Oficial.

“1. Respinge contestaţiile formulate. 2. Constată că a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 26 mai 2019. 3. Constată că referendumul naţional din data de 26 mai 2019 este valabil, întrucât din totalul de 18.267.997 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot un număr de 7.922.591 de persoane la prima întrebare şi 7.923.869 de persoane la a doua întrebare, adică un procent de 43,37% şi, respectiv, 43,38% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente. Totodată, opţiunile

valabil exprimate pentru prima întrebare sunt în procent de 41,16%, iar pentru a doua întrebare de 41,15% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente. 4. Confirmă rezultatele referendumului naţional din data de 26 mai 2019. (…) 5. Referendumul cu privire la probleme de interes naţional, iniţiat de preşedintele României în temeiul art. 90 din Constituţie, este consultativ”, se arată în hotărâre.

Pe 27 iunie, CCR a validat rezultatul referendumului naţional din 26 mai, fiind respinse cinci contestaţii.

Conform art. 146 lit. i) din Constituţie, CCR “veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia”.

De asemenea, art. 46, 47 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, prevede că plenul CCR decide, cu o majoritate de două treimi, asupra valabilităţii referendumului.

Hotărârea Curţii Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. Înaintea publicării în Monitorul Oficial, hotărârea se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună.

Pe 3 iunie, Biroul Electoral Central a anunţat rezultatele finale ale referendumului din 26 mai.

La prima întrebare, privind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul “da” a fost de 6.459.383, în timp ce pentru “nu” au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530.

La întrebarea a doua, referitoare la interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul “da” a fost de 6.477.865, iar pentru “nu” – 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088.

Comments