Romani Online in UK

Ambasada României-Londra/ La 14 mai 2010 a avut loc un seminar de afaceri organizat de catre Advantage West Midlands, Midlands World Trade Forum, UKTI cu sprijinul Ambasadei Romaniei la Londra, intitulat “Oportunitati de afaceri în Romania si Bulgaria”.

Evenimentul a fost organizat în contextul iesirii din recesiune a Marii Britanii si al interesului crescând al firmelor din zona West Midlands de a investi în Europa Centrala si de Est si în special în România.

Desfasurata sub presedintia doamnei Christine Hamilton, director adjunct interimar al Departamentului de Comert International din cadrul UKTI, manifestarea a inclus prezentari din partea Ambasadei României la Londra si a ambasadelor Marii Britanii la Bucuresti si Sofia, precum si studiul de caz al firmei Security Labels International.

Reprezentantul Ambasadei României la Londra a evidentiat angajamentul Guvernului român în vederea îmbunatatirii si dezvoltarii mediului de afaceri românesc, precum si a atragerii cât mai multor investitori straini, România fiind a doua mare piata de consum din Europa Centrala si de Est dupa Polonia.

Prezentarile au fost urmate de o sesiune de întrebari si raspunsuri, axate pe urmatoarele subiecte: situatia fortei de munca din România, climatul si oportunitatile de afaceri din tara noastra, situatia infrastructurii românesti si posibilitatile concrete în care firme din Marea Britanie pot participa la proiecte în România care implica accesarea fondurilor europene.

Am fost câteva zile la București, orașul unde m-am născut, dar de care mă leagă din ce în ce mai puține lucruri. Nu mai am de mult pretenții atunci când revin aici și m-am obișnuit cu mutrele acre și triste de pe stradă, cu reacțiile ca speriate de bombe ale oamenilor pe care îi întreb cum se poate ajunge într-un anumit loc.

Mi-am asumat deviza din titlu chiar din 1991, anul când am părăsit Bucureștiul pentru Londra. Știam că plec într-un oraș de 7,5 milioane de locuitori în care nu aveam practic nicio șansă să ies din anonimat, să fiu "cineva", ca la București, unde eram deja un ziarist cunoscut, la unul dintre ziarele de varf ale României.

Am explicat ce m-a determinat să plec într-un articol publicat în revista ACUM "Zilele de 13 – 15 iunie 1990 mi-au schimbat viața" http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?step=articol&id=7589 și că nu regret deloc, ba dimpotrivă, acea decizie.

Cum întotdeauna este mai eficient să previi o infracțiune decât să o pedepsești, am să-mi permit să fac câteva recomandări celor care se gândesc să încalce legea în Marea Britanie sau acelora care fără voie ar putea-o încălca. Fac aceasta bazându-mă pe experiența mea de translator și pe sporirea numărului de români și proporțional a infracționalității cauzate de români în această țară.

• Dacă vă gândiți că e ușor să furați din magazine țineți cont de faptul că în marile magazine mărfurile sunt alarmate electronic și declanșează o alarmă sonoră la tentativa de părăsire fără a plăti. Majoritatea magazinelor au camere de luat vederi și paznici de securitate care sunt antrenați să sesiseze orice comportament suspect din partea persoanelor care intră în magazin.

• Dacă intenționați să furați de la persoane, fie din magazine, restaurante sau prin diversiuni de la bancomat, mai ales în centrul Londrei, e bine să știți că pe acolo se află polițiști în civil care numai asta fac, pândesc hoți de buzunare. În plus, aceste zone sunt pline de camere de luat vederi.

• Nu fiți tentați să cumpărați telefoane mobile de la colțul străzii cu 20 de lire: sunt clar furate, iar infracțiunea pe care o comiteți se numește “handling stolen goods” – mânuire de bunuri furate și se pedepsește adeseori la fel de sever ca și furtul.

Up to 100 members of Romania's Roma community who fled their homes in Belfast after attacks and intimidation have begun returning to Romania - and an uncertain future.

As they trickled in small groups towards their destination in western Romania, the media in their home country reflected on their fate in an unusually sympathetic manner.

They were called "Romanians" by most media outlets, as opposed to "Roma" or even "Gypsies" - a reference to their ethnicity which is often used to distinguish them from the Romanian majority.

"Romanians take refuge in a church after being attacked by extremists", "The church which shelters Romanians is vandalised" and "One hundred Romanians determined to return home", are just a few of the headlines on Romanian media websites.

One newspaper, Evenimentul Zilei, published a special report called "The extremists' neighbourhood" in which aggressive youngsters from a Belfast housing estate hinted that attacks were bound to reoccur. But if Romanian journalists displayed sympathy, some of their readers voiced prejudices against the Roma minority - under the anonymity of the internet.

Many objected to the Belfast migrants being called Romanians, and others congratulated those who intimidated the immigrants into leaving Belfast.

"The Irish have won a battle; the Romanians have lost. Congratulations, they did the cleaning," reads one website posting.

"From a Romanian curse, the [Roma] have become a European curse" said another.

But most Romanians have shown little interest in this story.

Andrei Badin, a leading TV talk show host and author of a well known internet blog, said it was unfortunate civic sense in Romania was "much lower" than in developed countries.

He said: "I would like to pay tribute to the Northern Irish people who showed solidarity with the Roma hunted by a fascist group.

"Regrettably, Romanians show little solidarity towards their compatriots, irrespective of their ethnic group."

The president of Roma community group Romanothan, Vasile Ionescu, noticed the change in tone of the Romanian press, but still considers the reaction of the authorities to be ambiguous.

M-am numărat printre primii cetățeni ai Uniunii Europene care s-au dus joi 4 iunie să voteze în alegerile pentru Parlamentul European. În total, 375 de milioane de alegători din 27 de state membre sunt chemați să-și aleagă eurodeputații. 

Am ales să votez în alegerile din Marea Britanie, unde am drept de participare fie ca cetățean britanic, fie ca cetățean român rezident în această țară, dar puteam să votez și duminică în alegerile din România, fie la Consulatul României, fie la Institutul Cultural Român din Londra, unde sunt deschise secții de votare pentru cetățenii români aflați în acea zi în Marea Britanie.

Am făcut această alegere din principiu, deoarece Marea Britanie este țara unde locuiesc în majoritatea timpului, iar egoist vorbind, oferta politică de aici este mult mai atractivă decât cea din România, fie și doar pentru faptul că politicienii din Marea Britanie au experiența Uniunii Europene din 1973, față de cei din România care sunt novici, având în vedere aderarea din anul 2007.
Știu că am toate șansele să mă situez într-o minoritate a celor care s-au deplasat la urne. Deja în 2004 participarea la vot în aceste alegeri a fost de doar 45% și este posibil, ba chiar probabil ca anul acesta procentul să fie și mai scăzut.
Relativ puțini europeni se

i de aceste alegeri pentru un for l

"Români, ţinta unor atacuri rasiste la Belfast, Irlanda de Nord", "Violenţele continuă la Belfast: 115 români s-au refugiat într-o biserică, de teama atacurilor" sunt doar două dintre titlurile apărute în presa din România, în urma atacurilor la care a fost supus un grup de cetățeni români la Belfast. Un amănunt care nu rezultă din titlu și apare undeva în corpul majorității articolelor: cetățenii respectivi sunt romi. Poate părea surprinzător că presa din România, care în majoritatea cazurilor avea grijă să sublinieze etnia cetățenilor români dacă aceștia erau romi implicați în incidente peste hotare, îi numește direct “români”, nici măcar “cetățeni români”.
Poate faptul că în acest caz agresorii – elemente de tip lumpen din rândul protestanților din sudul Belfastului, care nu de mult agresaseră și polonezi, după un meci de fotbal dintre Irlanda de Nord și Polonia – nu puteau invoca niciun fel de delict comis de romi ca pretext pentru represalii, cum s-a întâmplat în ultima vreme în Italia, a determinat un altfel de ton în presă. Și fiindcă am menționat Italia, poate că și asasinarea și moartea sub ochii trecătorilor la Neapole a cetățeanului român Petru Bîrlădeanu - și el tot rom – le-a deschis ochii celor din presă asupra pericolului reprezentat azi rasism și xenofobie. Este lăudabilă solidarizarea premânia, prin modul de relatare, cu n

O doctorita romanca din Marea Britanie a fost suspendata de General Medical Council (GMC - echivalentul Colegiului Medicilor din Romania) pentru ca si-a facut colegii de origine asiatica "urangutani".

Dr Silvia Baciu, in varsta de 43 de ani, a lansat aceasta acuzatie sustinand ca a fost supusa unui tratament insultator si amenintator deoarece este europeana alba, relateaza cotidianul londonez Daily Mail (http://www.dailymail.co.uk/news/article-1163503/romanian-doctor-suspended-calling-asian-colleagues-orang-utans.html). Dar trustul public de sanatate pentru care lucra a acuzat-o de rasism, iar GMC a criticat-o pentru "comportamentul rasial inacceptabil".

Dr Baciu a lucrat ca anestezist principal la spitalul din Basildon, Essex, sud estul Angliei, din iunie 2004 pana in noiembrie 2005. Dupa parasirea departamentului ea a cerut o intalnire cu trustul de sanatate publica pentru a discuta acuzatii de discriminare din partea colegilor, prezentand in sprijinul acuzatiilor un document de 12 pagini. "Nu e vina mea ca in capul colegilor mei asiatici nu e nicio diferenta intre o femeie alba educata si un magar. Nu e vina mea ca m-am nascut in Europa si nu in sud-estul Asiei, ca alti stagiari. Nu e vina mea ca sunt alba," a reiesit din documentele prezentate GMC. "Îndraznesc chiar sa sugerez, monser, ca unii doctori sunt scutiti de cerintele legilor imigrarii. Barbatii asiatici inteligenti din acest departament nu se pot plasa deasupra legii," ar mai fi declarat dr Baciu.

15 martie la Cluj provoaca panica printre patriotarzi
Recent in provincia britanica Irlanda de Nord au fost ucisi doi militari britanici si un politist. Au fost primele victime din randul armatei si politiei dupa "Acordul din Vinerea Mare" din 1998, menit sa puna capat tulburarilor sectare din provincie si sa deschida calea unei impartiri a puterii intre protestantii majoritari si catolicii minoritari. Omorurile, revendicate de doua grupuscule separatiste, au fost condamnate de intreaga clasa politica din provincie inclusiv de Sinn Fein, aripa politica a Armatei Republicane Irlandeze (IRA) – cea care pana in 1998 fusese implicata intr-o lupta separatista pe viata si pe moarte cu statul britanic.

Oameni ca Gerry Adams, liderul Sinn Fein, sau Martin McGuinness, vicelider al Sinn Fein si adjunct al sefului executivului regional, au condamnat in termeni duri asasinatele. Cei doi au ei insisi mainile patate de sange si in trecut, ca membri de frunte ai IRA, au fost suspectati ca au comanditat astfel de asasinate politice. Nici Adams, nici McGuinness, nu au renuntat vreodata la idealul unei Irlande unite, deci raman separatisti chiar daca ambii sunt deputati in parlamantul Regatului Unit de la Londra (pe care nu-l frecventeaza in plen deoarece refuza sa depuna juramantul de credinta fata de regina Elisabeta a II-a), dar acum sprijina calea pasnica de atingere a telului lor strategic.

Calitatea campaniei electorale în Diasporă a lăsat de dorit, fie prin absența totală a informației, fie prin atacurile calomnioase, dezinformarea și lipsa de substanță, la care s-au raliat din păcate mai multe personalități și publicații din Diasporă.

M

ult trâmbițata alegere directă a nu mai puțin șase parlamentari reprezentând Diaspora (locul 2 în lume după Italia care alege 6 senatori din 315 și 12 deputați din 630, începând cu alegerile din 2008, la o populație de trei ori mai mare ca a României) a fost de fapt un fiasco, la votare în afara României prezentându-se doar 24008 alegători, deși secțiile de votare respective fuseseră dotate cu peste 500000 de buletine de vot. Așadar o participare aproximativă de sub 5%. Cauzele sunt multiple, de la supraestimarea electoratului potențial, la informarea uneori deficitară din partea autorităților, la lipsa de interes a majorității cetățenilor români din Diasporă pentru aceste alegeri și lipsa actelor doveditoare ale rezidenței în țara respectivă. 

Asteptam sa faca ceva concret pentru noi. Am dori sa intervina pentru ridicarea restrictiilor privind dreptul de munca al romanilor în Marea Britanie. Suntem priviti ca alte natii, desi Romania e membra a Uniunii Europene, cateodata ne simtim discriminati.

L

a intrare în primaria sectorului Brent, din nordul Londrei, scrie pe o tabela electronica – “Alegeri parlamentare Romania - etajul 2. Pe pereti sunt lipite afise scrise de mana, cu sageti: “Sectia de votare 55”. Este una dintre cele cinci sectii de votare din Londra, dintr-un total de 14 în Regatul Unit, fata de doar doua anul trecut la alegerile europene si referendumul privind scrutinul majoritar uninominal. De la etajul doi se vede superb vestitul stadion Wembley, aflat la mai putin de 500 de metri. Brent este sectorul capitalei britanice unde locuiesc cei mai multi romani, majoritatea sositi în ulitmii doi ani de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Afluenta este redusa la ora pranzului, maximum 40 de persoane votasera. “E si vremea asta proasta, iar unii dintre votanti, mai ales catolici si penticostali, n-au venit înca de la slujba duminicala,” îmi spune presedintele sectiei de votare, Daniel Furculesteanu.

Anii trec, nu arătăm chiar cum eram atunci, dar în spirit nu s-a schimbat nimic.

M

ostenitorul coroanei britanice, printul Charles, a împlinit pe 14 noiembrie 60 de ani. Cu acest prilej, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a oferit o receptie cu o seara înainte, la care au participat membri ai Caselor Regale din toata Europa. La ceremonie a fost prezent si Regele Mihai, împreuna cu Regina Ana, Principesa Margareta si Principele Radu.

Majestate, cum a fost receptia la care ati fost invitat sa participati?
Familia imediata a Reginei – cateva persoane – o cunosc de multa vreme. Între timp au trecut ani, s-au înmultit, nu-i cunosc pe toti cei nou veniti pe lumea asta si e greu sa-i plasezi, care e fiul sau fiica cuiva.

Ceea ce vezi acum este probabil cel mai mare proiect de regenerare urbană dacă nu din lume, cel puțin din Europa, început în 1987

G

eorge Iacobescu este fără doar și poate cel mai influent român din Marea Britanie. Directorul executiv al companiei Canary Wharf Ltd a fost numit recent de cotidianul londonez Evening Standard în primele cinci cele mai influente personalități în domeniul proprietății imobiliare din Londra, oraș cu 7,5 milioane locuitori și una dintre cele mai sofisticate piețe ale proprietății imobiliare din lume. Domnul Iacobescu a primit tot recent premiul special al revistei Estates Gazette pentru contribuție excepțională la proprietate. În vârstă de 62 de ani, de formație inginer constructor, George Iacobescu a emigrat în Canada în 1975 și s-a alăturat firmei de devoltare imobiliară Olympia & York, cea care a preluat giganticul proiect Canary Wharf din Londra.

In perioade foarte grele din punct de vedere economic din păcate lucrătorii imigranți sunt primele victime ale sistemului pentru că guvernul, Laburist sau Conservator, este interesat de voturi și de satisfacerea electoratului local.

S

puneați că ideea proiectului Canary Wharf îi aparține fostului premier britanic Margaret Thatcher (1979 – 1990). Acum e la modă să se dea vina pentru actuala criză pe dereglementările piețelor financiare introduse de ea în anii ’80. Subscrieți la această teorie?
Nu, absolut de loc. Dereglementarea din anii ’80, așa numitul Big Bang, a permis practic instituțiilor financiare să comaseze ceea ce mai multe firme ofereau ca produse. Schimbările au permis și oferirea unor operațiuni comerciale, operațiuni de investiții, operațiuni de consiliere, deci a legat toate operațiunile financiare la un loc. Criza din acest moment nu este legată de acest lucru, ci de de alte cauze substanțiale legate de sistem și, deși am văzut în ultimele săptămâni un efort imens din partea guvernelor de a stabilizare a situației financiare, le-a trebuit aproape un an să realizeze că se apropie o recesiune.

Adrian Cherciu, fondatorul celui mai popular loc virtual de intâlnire al romanilor din Marea Britanie, website-ul www.romani-online.co.uk, spune că rivalitatea jurnalistică nu mai contează în astfel de situații și că interesul comunității românești e mai presus de rivalitățile de moment.

A

m avut plăcerea de a asista pe data de 15 octombrie, în față la 10, Downing Street, reședințaoficială a premierului britanic, la înmânarea de către reprezentanți ai comunității românești din Marea Britanie a unei petiții cerând înlăturarea restricțiilor de pe piața britanică muncii pentru cetățenii români.

Ritualul e cel cunoscut: trei bătăi la un dintre cele mai celebre uși. Ușa se deschide, apare un polițist, iar deputatul Conservator Greg Hands, care reprezintă circumscripția Hammersmith și Fulham din vestul Londrei și Cristina Irimie, jurnalista care a inițiat strângerea semnăturilor predau petiția și o scrisoare către Gordon Brown. Premierul Brown era plecat la Bruxelles, dar polițistul promite că petiția îi va fi înmânată fără întârziere. E o formă de manifestare a democrației tradițională în Marea Britanie și iată că și mica comunitate românească de aici o utilizează.

Lăcomia nu e bună, dar... Este clar că Statele Unite și Marea Britanie au suferit și vor suferi cel mai mult de pe urma acestor convulsii financiare. Procentul mai mare de proprietari de case decât în Europa continentală și deci expunerea mai mare la credite ipotecare, precum și predispoziția sporită de a trăi pe a datorie și-au adus din plin contribuția la această situație.

C

riza financiară actuală a declanșat un asalt concertat asupra valorilor capitalismului liberal de sorginte saxonă, considerat ca principalul răspunzător de turbulențele actuale pe care destui le asemuiesc marii crize globale din 1929 – 1933. Personalități de talia unor Francis Fukuyama sau George Soros nu s-au sfiit chiar să spună că actualul sistem bazat pe dereglementare și globalizare este terminat. “Suntem la sfârșitul unei ideologii” spunea Soros, cel care de câțiva ani buni avertiza asupra pericolului neo-liberal. Nu-i mai puțin adevărat că același capitalism anglo-saxon i-a oferit posibilitatea miliardarului american de origine maghiară, cel care a scăpat ca prin urechile acului de totalitarismul fascist, iar apoi de cel comunist, să se îmbogățească. După cum și Francis Fukuyama, cel care prezicea acum 15 ani sfârșitul istoriei și victoria democrației liberale, cel care semna “Manifestul pentru un secol american” – actul de naștere al mișcării neo-conservatoare, a făcut de vreo cinci ani, după războiul din Irak, practice, o întoarcere cu 180 de grade. Este ironic că un politician precum Gordon Brown, actualul premierul britanic se prezintă ca un salvator al economiei britanice prin intervenția statului. Același Gordon Brown, în calitate de ministru de finanțe timp de 10 ani (1997 – 2007) a fost unul dintre cei mai fervenți sprijinitori ai neimplicării statului în controlul piețelor financiare.

Salut cu respect coborârea drapelului BBC de pe catargul presei de limbă română și spun: Bye-bye, BBC, ne vei lipsi!

I

mediat după ce am trimis prin e-mail alerta cu știrea închiderii redacției române a BBC (la circa 1000 de adrese), am fost fost martorul unui eveniment nemaivăzut de când am început să colaborez la revista ACUM – de fiecare când dădeam refresh numărul de vizite înregistrat pe pagină era mai mare cu 5 – 10, la interval de câteva minute. Este fără îndoială știrea, de fapt un simplu comunicat de presă, cea mai de interes pentru cititori pe care am publicat-o. Si nu e de mirare. BBC emite în limba română din 15 septembrie 1939 și a devenit de mult un post de radio de referință în peisajul audiovizual din România. Închiderea redacției române nu este, pentru cunoscători cel puțin, o surpriză. În anul 2005 se închiseseră opt redacții în limbi europene, iar redacția română supraviețuise datorită în special nivelului mass-mediei din România și a incertitudinii privind aderarea la Uniunea Europeană.

Închiderea redacţiei BBC WS în limba română afectează 46 de angajaţi (30 la Bucureşti, 4 la Chişinău şi 12 la Londra) şi va duce la o economie de 1,3 milioane de lire sterline.

B

BC World Service a decis să închidă redacţia sa în limba română. Se aşteaptă ca Radio BBC România, care în present transmite aproape 4 ore pe zi şi realizează o pagină de internet proprie, să-şi înceteze emisia la 1 august 2008, după 68 de ani de activitate neîntreruptă. Redacţia în limba română este ultima din BBC WS într-o limbă alta decât limba engleză, care mai transmite în prezent într-o ţară membră a Uniunii Europene. Decizia survine în urma unei reevaluări a structurii BBC WS din perspectiva bugetului instituţiei, stabilit în acord cu guvernul britanic în octombrie 2007, pentru anii 2008-2011. Este singura închidere prevăzută în acest interval bugetar. Decizia a fost aprobată de consiliul de administraţie al BBC şi de ministerul de Externe britanic şi a fost luată în urma unei analize a situaţiei audienţei, a schimbărilor de pe piaţa media şi a scăderii impactului BBC în România.