Romani Online in UK

“Ca si roman aflat sau stabilit in strainatate, cred ca e foarte important sa ne citim scriitorii. E important sa citim in limba romana, limba ce ne uneste pe toti, ca un liant. Limba in care ne exprimam cel mai usor sentimentele. Limba care a tinut treaz si a pastrat autenticul spirit romanesc, deloc sarac si deosebit de valoros pentru noi, romanii, ca si natiune, indiferent de locul in care ne aflam

S

unt aproape treizeci de ani de cand un țânc aflase de la mama ca Mos Craciun vine iarna, de la tata ca Mos Niculaie are o nuielusa usturatoare pe care o tine in pod si i-o mai imprumuta din cand in cand, iar de la bunicul ca Ţâncul din fundul Pamantului se aude in creierul noptii, cand stai cu urechea lipita de perna. Nuielusa s-a prafuit, desi ar mai merita folosita, Mos Craciun continua sa vina iarna, iar bunicul a plecat la Ţânc. Mi-e dor de povestile lui, povesti de care nu ma mai saturam, povesti pe care le mai recitesc chiar si acum, doar de dragul de a citi...

Chiar cred ca cititul e mai mult decat o placere. E o necesitate. Traim alert astazi, traim in mult mediatizatul secol al vitezei, unde informatia este vitala. Ne grabim. Ne grabim mereu, inconstient poate, ne grabim intr-o goana oarba, ne grabim chiar si atunci cand, de fapt, timpul nu ne preseaza... Insa stie cineva oare unde vrem sa ajungem?!?

“Dor”… cuvânt care în limba asta nouă nu există… E înlocuit de un cuvânt ciudat, care nu ţi se pare suficient atunci când încerci să-l pronunţi. Oare dorul a fost inventat de români? Ţi-e dor de familie, de amici, până şi de vecina aia care îţi purta grija şi nu încăpea de tine.

T

e hotărăşti într-o zi. Poate te gândeai de multă vreme la asta. Sau poate te-ai aprins pe neaşteptate, în urma povestilor unor prieteni sau în urma unei discuţii cu şeful, când ai realizat că nu se mai poate, trebuie obligatoriu să faci ceva… sau din disperarea salariului mic, al fiului tău care vrea “aia” pe care tu nu i-o poţi lua, pentru că e factura de la curent de plătit. Sau poate doar vrei să iei viaţa de la capăt, să-ţi demonstrezi că poţi renaşte. În general e un punct comun la toate motivaţiile enumerate mai sus: dorinţa de mai bine, care ne animă permanent, speranţa într-un viitor mai bun, nu doar pentru propria persoana, ci şi pentru cei mai iubiţi dintre cei care ne înconjoară. Pleci pe tărâmul fădăduinţei, fie el chemat Marea Britanie, Franţa, Italia sau altfel. De multe ori nu prea îi înţelegi pe cei din jur, odată ajuns.