Romani Online in UK

Anii trec, nu arătăm chiar cum eram atunci, dar în spirit nu s-a schimbat nimic.

M

ostenitorul coroanei britanice, printul Charles, a împlinit pe 14 noiembrie 60 de ani. Cu acest prilej, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a oferit o receptie cu o seara înainte, la care au participat membri ai Caselor Regale din toata Europa. La ceremonie a fost prezent si Regele Mihai, împreuna cu Regina Ana, Principesa Margareta si Principele Radu.

Majestate, cum a fost receptia la care ati fost invitat sa participati?
Familia imediata a Reginei – cateva persoane – o cunosc de multa vreme. Între timp au trecut ani, s-au înmultit, nu-i cunosc pe toti cei nou veniti pe lumea asta si e greu sa-i plasezi, care e fiul sau fiica cuiva.

Dar faptul ca am fost invitati de Regina ca sa luam parte la aceasta ceremonie a fost o satisfactie enorma. Fiindca nu ne-am mai vazut de prea multa vreme. Eu mai mai venit pe la Londra cu diverse treburi, dar de fiecare data ori era ocupata, ori era plecata din tara, dar de data aceasta ne-am reunit cu totii la un loc.

Ati avut ocazia sa stati de vorba cu Majestatea Sa, Regina Elisabeta, si cu Printul Charles?
Prea putin, deoarece era foarte ocupata cu invitatii. Pe Printul Charles l-am vazut de departe, am ajuns sa-i spunem “Buna seara” si ” Happy Birthday” si dupa aceea a disparut între lume, era foarte solicitat.
De cand îl cunoasteti pe Printul Charles?
De mic copil. Îmi aduc aminte ca am participat la o vanatoare la domeniul regal de la Sandringham si el avea atunci vreo 12 – 13 ani. E cam de de o varsta cu Principesa Margareta.

Sire, vreti va rog sa reamintiti care sunt legaturile Majestatii Voastre cu familia regala britanica?
Aici putem spune: de ce simplu cand se poate complicat... Legatura cea mai directa este bineînteles prin bunica mea, Regina Maria, nepoata reginei Victoria a Marii Britanii, dar care avea legaturi de rudenie si în familiile regale din Rusia si Germania.

Deci Majestatea Voastra sunteti var cu Regina Elisabeta a II-a.
Da, suntem veri, nu mai stiu al catelea grad, iar Principele Filip, sotul Reginei, era var primar cu mama mea, ei provenind din familia regala a Greciei. Principelele Filip este si nasul de botez al fiicei mele, Margareta.

Ati fost în noiembrie 1947, cu numai o luna înaintea abdicarii fortate, la nunta pe atunci Principesei mostenitoare Elisabeta cu Principele Filip. Cum au evoluat de atunci relatiile Majestatii Voastre cu Regina Elisabeta?
La început, cand s-au întamplat aceste lucruri n-am avut legaturi cu nimeni, fiindca trebuia sa ne descurcam cum puteam. Ne-am mutat cu mama mea la Florenta, ea avand o vila acolo din anii ’30, iar pe urma la sugestia mamei mele ne-am mutat în Anglia, cred ca era 1950 sau 1951. Odata ajunsi aici, am reluat relatiile, în special cu Regina Elisabeta, care urcase pe tron în 1952, precum si cu Principele Filip. Am fost adeseori invitati la ei pentru ocazii – garden parties, vanatori, la Sandringham si la alte resedinte regale. Asta s-a întamplat tot timpul, fara niciun fel de dificultate, fara niciun fel de gand ascuns. Au fost foarte deschisi.

Deci ati simtit tot timpul sprijinul lor?
Sprijin moral. Iar înainte de a pleca din Anglia, asta nu stiu cata lume stie, Regina, în spiritul ei, ne-a oferit sa avem un loc de stat în palatele ei, la Hampton Court din cate îmi aduc aminte. Nu s-a mai întamplat deoarece am plecat în Elvetia sa lucrez cu o firma americana. Dar evident simtamantul ei ca vroia sa faca ceva sa ne ajute, mai ales ca eram într-o situatie financiara complicata.

Mi-aduc aminte în 1995, cand v-am intervievat pentru BBC cu ocazia participarii la aniversarea a 50 de ani de la Victoria împotriva Germaniei naziste, a fost o situatie delicata cand la banchetul sefilor de stat ati fost prezent alaturi de presedintele de atunci al Romaniei, Ion Iliescu.
Au fost doua ocazii de acest gen, una putin înainte la care fusese invitat si Regele Bulgariei, Simeon, alaturi de mine. La Londra n-am mai avut prilejul sa vorbesc cu Regina, erau prea multe ceremonii, prea multa lume, am luat parte doar la dineul de la Buckingham Palace.

Ati mai fost si în 1997, la nunta de aur a Reginei, cand v-am intervievat din nou, iar apoi în 2007 la nunta de diamant. Cum o regasiti pe Regina dupa 61 de ani de casnicie si 56 de ani pe tron?
Anii trec, nu aratam chiar cum eram atunci, dar în spirit nu s-a schimbat nimic.

As vrea sa revin putin la Printul Charles, care are o mare dragoste fata de Romania, unde are si cateva proprietati. Ati vorbit cu el despre acest lucru?
Am vorbit cu el, dar prea putin. El a venit deja de vreo patru – cinci ori în Romania – se ocupa de niste castele în Transilvania care dateaza din Evul Mediu, vrea sa le restaureze, ceea ce dovedeste ca tine la noi. Nu ne-am vazut, fiindca ori nu eram eu în tara, fie era el prea ocupat. Fiica mea, Margareta si Principele Radu s-au întalnit cu el, dar sper sa am si eu ocazia sa ma întalnesc cu el.

Sunteti la curent cu actualitatea din Romania, o urmariti?
Asta este sigur, fiindca la urma urmei este tara mea, sunt nascut aici, timpuri bune, timpuri rele, pentru mine Romania e Romania si nu numai cu numele. Aici cred ca e o mare diferenta la multi romani pe care îi întalnesc eu din cand în cand, i-am întrebat: “Sunteti romani?”, ”Da suntem romani”. si ma întreaba si ei daca sunt roman numai cu numele sau mai e si altceva? N-am vrut sa intru în prea multe detalii pentru ca nu vor întotdeauna sa spuna tot ce gandesc.

De cand ati revenit în tara si situatia s-a normalizat oarecum fata de începutul anilor ’90, cum credeti ca s-a schimbat Romania?
Nu pot sa spun ca e chiar normalizare, dar în orice caz este o schimbare, asta da. În special la tara, nu vorbesc de domeniul de la Savarsin, pentru ca acolo toate lumea ma stie, e proprietatea me ape care am recapatat-o, noi am recuperat-o, am luptat patru ani în justitie si an castigat-o. La tara se simte pulsul cu totul altfel decat la orase. Acolo oamenii sunt întotdeauna ocupati de treburile lor, de politica, dar la tara sentimental este diferit. Cu toate ca o duc greu, ei nu se simt liberi sa spuna si sa faca ceea ce ar dori ei.

În încheiere as dori sa va întreb, în opinia Majestatii Voastre, care este viitorul monarhiei?
E un lucru la care e foarte greu de raspuns. Asta e cum spun italienii "tempi passati". Or fi ei tempi passati dar eu încerc sa spun sa se gandeasca ce s-a întamplat în acest timp. Ce s-a întamplat atunci si ce se întampla acum. Asta nu depinde de mine, din pacate, depinde de populatia romaneasca si de anumite cercuri romanesti. Daca unii vor sa faca o schimbare, cu atat mai bine, dar e greu de spus. Sunt prea multe tari în estul Europei care au fost monarhii înainte, unde treburile mergeau bine, iar apoi lucrurile s-au încurcat. Nu e vina nici a noastra nici a acelor familii regale, dar au fost dati afara cei care au facut treaba acolo si pe urma se mira ce merg prost lucrurile.