Traduceri Autorizate Londra - Romani in UK
Contabilitate - Tax Return - CIS - Romani in UK

Marea Britanie este perceputa ca tara cu unul din cele mai generoase sisteme de asistenta sociala din lume, unde imigrantii primesc totul. Teoria este confirmata si de valurile de migranti care ajung aici din UE si de miile de potentiali din Calais care isi risca viata pentru a ajunge in UK.

Un raport al University College London’s Centre for Research and Analysis of Migration arata totusi ca sunt destul de rare cazurile in care imigrantii aleg sa vina aici doar pentru beneficii.

Mai mult, imigrantii din Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia si Slovenia au contribuit cu aproape 5 miliarde de lire la bugetul de stat, suma fiind diferenta intre banii platiti ca taxe si banii incasati ca beneficii.

Ca o comparatie, muncitorii britanici au avut o contributie negativa la buget, de aproape 600 de miliarde de lire, iar sansele ca un britanic sa solicite asistenta sociala sunt cu 43% mai mari decat in cazul imigrantilor din UE.

Add a comment Add a comment


Curtea Constitutionala a validat rezultatul alegerilor astazi, 21 noiembrie 2014. Noul presedinte ales, Klaus Iohannis, va depune juramantul pe 20 decembrie, cu o zi inainte ca Traian Basescu sa isi termine mandatul.

La ceremonia de validare a participat si actualul presedinte, Traian Basescu, care i-a transmis lui Iohannis ca mandatul sau nu va fi unul usor si ca in perioada pana la depunerea juramantului il va informa despre toate problemele cu care se va confrunta.

Klaus Iohannis a multumit cetatenilor care l-au votat si a promis din nou ca va respecta programul pe care si l-a propus, de a reforma politica si de a reconecta presedintele la Constitutie.

Augustin Zegrean, presedintele Curtii Constitutionale, a declarat ca a verificat toate dosarele, procesele verbale de la toate birourile electorale, si ca nimic nu ar mai putea sa schimbe situatia stabilita de BEC.

Add a comment Add a comment


Datele oficiale arata ca salariul mediu a crescut in Marea Britanie, in medie, cu £1, de la media de £517 pe saptamana din 2013. Angajatii care si-au pastrat locul de munca au avut cresteri mai mari fata de cei care s-au angajat in 2014.

Raportul ONS mai arata ca aceasta crestere, de £1, este cea mai mica crestere inregistrata in ultimii 17 ani, luand in considerare inflatia. De asemenea, se mai arata ca sectorul public a fost mai generos fata de sectorul privat.

Statisticile nationale releva faptul ca distributia salariilor este din ce in ce mai echilibrata intre barbati si femei, astfel ca diferenta intre salariile medii ale barbatilor si femeilor este de numai 9,4%, cea mai scazuta diferenta de cand se fac aceste statistici.

Add a comment Add a comment


Alegerile prezidențiale s-au încheiat, rezultatele se cunosc. Ceea ce se știe mai puțin este volumul imens de muncă depusă de personalul ambasadelor României pentru ca procesul de vot să se desfășoare cât mai bine posibil, cu respectarea legii. Este absolut regretabil că, în unele cazuri, nu toți cei veniți să voteze au putut să își exercite acest drept. Motivele au fost independente de voința și atribuțiile Ambasadelor și diplomaților români membri în secțiile de vot.

Câteva elemente privind situația din Marea Britanie pot oferi o imagine mai clară în acest sens. După ce BES a publicat listele cu membrii secțiilor de vot din străinătate pentru turul II al alegerilor prezidenţiale, președinții celor 11 secţii au contactat persoanele ale căror nume se regăseau pe liste, iar vineri, 14 noiembrie 2014, prezența confirmată a membrilor (inclusiv președinții acestora) pentru turul II arăta astfel : secția 150 (Londra ICR) – 3 membri ; secția 151 (Secția Consulară) – 3 membri ; secția 152 (Londra Brent) – 5 membri ; secția 153 (Edinburgh) – 5 membri ; secția 154 (Newcastle) – 5 membri ; secția 155 (Leeds) – 6 membri ; secția156 (Liverpool) – 6 membri ; secția 157 (Birmingham) – 3 membri ; secția 158 (Portsmouth) – 6 membri ; secția 159 (Bristol) – 6 membri ; secția 160 (Belfast) – 6 membri.

În condițiile unei prezențe la vot așteptate să fie considerabil mai mare decât în turul I, cele mai aglomerate secții ar fi fost puse în imposibilitatea funcționării. Reamintesc că Ambasada a avut câte un singur diplomat în marea majoritate a secțiilor, restul fiind reprezentanți ai partidelor politice. Șefii secţiilor de vot au semnalat imediat această situaţie BES, informând şi MAE care, la rândul său, a făcut demersuri pe lângă factorii competenți pentru identificarea soluţiilor de completare a componenţei birourilor secţiilor de vot. În dimineaţa zilei de duminică, 16 noiembrie 2014, situația se ameliorase considerabil, cu toate acestea erau absenți 7 reprezentanți ai partidelor politice, iar la secția Londra Brent, cea mai aglomerată, unul dintre membrii biroului comisiei, deși prezent, a refuzat să își exercite obligațiile stabilite de lege, astfel încât, practic, secția a funcționat cu 6 membri.

Românii din Marea Britanie s-au mobilizat la vot într-un număr fără precedent și este foarte bine că au făcut acest lucru. Dacă la alegerile prezidențiale din 2009 au votat 6000 persoane, în turul I din 2014 au fost 10000, iar la 16 noiembrie aproape 26000. Ambasada a făcut tot ce a depins de ea pentru asigurarea condițiilor ca românii din Marea Britanie să poată vota. Potrivit legii, atribuțiile Ambasadei sunt exclusiv logistice (asigurarea spațiului pentru secții, distribuirea materialelor pentru votare primite prin intermediul MAE, asigurarea șefilor secțiilor de vot), însă nu Ambasada organizează alegerile, ci autorităţile cu atribuții în materie electorală.

Diplomații de la Londra, membri în birourile secțiilor de vot, și-au îndeplinit sarcinile stabilite prin lege de o manieră exemplară. Rolul lor a fost acela de a aplica cu strictețe și rigurozitate legislația electorală românească. Supuși unui efort fizic epuizant timp de peste 15 ore consecutiv și unei presiuni psihice la care mulți ar fi cedat, ei au rămas la datorie până la sfârșit, asigurând desfășurarea procesului de vot în condiții de legalitate și cu asigurarea unei fluidități care a permis să voteze un număr de alegători de 3 ori mai mare față de turul I. De altfel, unii dintre cetățenii români prezenți la secțiile de votare din Marea Britanie au avut cuvinte de apreciere față de eforturile de organizare întreprinse de Ambasadă. Se cofirmă ceea ce am spus în seara de 2 noiembrie și anume că, dacă în turul I comisiile de vot ar fi avut numărul complet de membri, toți românii care s-au prezentat la urne în Marea Britanie ar fi putut vota pâna la ora locală 21.00. Atunci, în cele 3 secții din Londra au votat 5648 persoane, iar in turul II au votat 12767. Aprecieri privind turul II se regăsesc în scrisoarea pe care am adresat-o românilor din Marea Britanie (http://londra.mae.ro/local-news/1648).

În evoluția sa actuală, legea electorală nu a suferit întotdeauna cele mai inspirate modificări. Ora de închidere a votului era mai flexibilă în varianta inițială din 2004, față de cea aplicabilă în prezent. La alegerile prezidențiale din 2004, legea permitea ca toți cei aflați la ora 21.00 « în incinta secției de votare » să poată vota, ceea ce a permis ca sute de oameni aflați la cozi la ora respectivă să fie introduși în clădirea (sau curtea) secției de vot, iar procesul să continue până când ultimul sosit la ora 21.00 a votat (eram atunci ambasador la Bruxelles și am făcut acest lucru). În varianta sa actuală, legea stipulează, însă, clar că doar « alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să își exercite dreptul de vot ». Realitatea timpului prezent cere o legislație electorală adaptată. Autoritățile statului român cu atribuții legislative sunt singurele în măsură să examineze această chestiune.

Echipa diplomatică de sprijin din MAE a fost extrem de utilă în asigurarea legăturii dintre comisiile secțiilor de vot și alegători, pentru fluidizarea votului în incinta secțiilor. Le sunt recunoscator pentru tot efortul făcut, greu de imaginat pentru cineva din afară. Mulțumesc, deopotrivă, echipelor de voluntari din comunitate care, cu spirit civic și dăruire, au adus o contribuție importantă la desfășurarea votului din 16 noiembrie în Marea Britanie, precum și autorităților locale cu care am colaborat în această perioadă și care ne-au ajutat să aplicăm și să respectăm cerințele organizatorice impuse de legislația electorală românească. Vreau să mulțumesc și oamenilor care ne-au trimis mesaje în ultimele zile, urmare scrisorii pe care am adresat-o românilor din Marea Britanie la 12 noiembrie. Unul dintre ele, primit de la Preasfințitul Episcop Ignatie Mureșanul a fost postat, cu permisiunea acestuia, pe site-ul Ambasadei (http://londra.mae.ro/node/1652).

Dr. Ion Jinga

Add a comment Add a comment


Noul presedinte ales al Romaniei este Klaus Iohannis, dupa o victorie la care nimeni nu se astepta. Dupa ce nu a mai existat indoiala cu privire la rezultate, Iohannis a sustinut o prima conferinta de presa in care a afirmat: " Campania a trecut, acum trebuie sa ne apucam de treaba. Eu sunt dispus sa ma apuc imediat de treaba."

El a solicitat Parlamentului sa puna pe ordinea de zi legea amnistitiei si gratierii si sa o pice, apoi sa ia in discutie solicitarile din partea justitiei si sa le incuviinteze. A mai cerut partidelor sa ia imediat in discutie legea votului electronic si prin corespondenta si guvernului sa ii traga la raspundere pe cei responsabili de votul din diaspora. De asemenea, a cerut presedintelui inca in functie sa ii cheme din post pe toti diplomatii care nu au analizat corect situatia.

Dupa numaratoarea a peste 99% din sectiile de votare, Klaus Iohannis l-a invins pe Victor Ponta cu circa 54,5% la 45,5%.

Fata de turul 1, in care Iohannis a castigat doar in Transilvania, de data aceasta a castigat in multe alte judete din tara, inclusiv in Bucuresti, Iasi, Prahova si Constanta.

Conform datelor de la ora 9AM (ora Romaniei), prezenţa la urne a fost de 63,95%, adică şi-au exprimat votul 11.369.607 români, dintre care 6.126.034 au votat pentru Klaus Iohannis.

Presedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, a declarat astazi: "respectam vointa populara, sa nu dam toata puterea intr-o parte - presedintia la ei, Guvernul la noi. Parerea cvasi-unanima e sa nu iesim de la guvernare"

Add a comment Add a comment

Se estimeaza ca in prezent, la sectiile de vot din Londra, se afla la cozi aproape 10.000 de persoane, numarul lor crescand constant.

Problema este aceeasi in majoritatea oraselor mari din UE unde exista comunitati importante de romani, pe retelele de socializare existand sute de fotografii si filme cu cozile uriase de la sectiile de votare.

Pana la ora 14 (ora Romaniei), peste 120.000 de romani din strainatate au reusit sa voteze in diaspora, de 3 ori mai mult decat in turul 1.
- In Italia au votat aproximativ 30.000 de persoane
- Spania - aproximativ 30.000
- UK, Germania si Franta - in jur de 6500 de persoane in fiecare tara
- Republica Moldova - 16.500

In Romania, mobilizarea este mai mare decat in 2009, astfel ca pana la ora 13 (ora Romaniei) au fost prezenti cu 3% mai multi alegatori.

De pe retelele de socializare:

Londra, Brent:


Londra, ICR:


München:


Luxembourg:


Paris:


Torino:
Add a comment Add a comment


În timpul care s-a scurs de la primul tur al alegerilor prezidențiale, am primit la Ambasadă sute de scrisori și mesaje și am discutat cu foarte mulți români din Marea Britanie. Unii dintre ei au votat la una din cele 11 secții deschise în data de 2 noiembrie, alții nu au reușit să o facă la cele trei secții din Londra.

În imensa lor majoritate, aceste mesaje exprimă, pe un ton civilizat, dar ferm, dezamăgirea că nu toți cei prezenți la secțiile de votare au putut vota, dar, mai ales, așteptarea ca lucrurile să meargă mai bine în turul doi. Am primit și multe oferte de voluntariat pentru asigurarea unui proces electoral fluid în 16 noiembrie. Ca ambasador în Marea Britanie, nu pot să nu rezonez la semnalele primite de la românii care trăiesc în această țară. Am citit cu atenție toate aceste mesaje și, atunci când expeditorii ne-au cerut acest lucru, le-am transmis la București. Deși diferite ca formă, ele conțin idei și opinii asemănătoare, de aceea voi încerca să le răspund prin intermediul acestei scrisori.

Toți cetățenii români majori sunt înscriși în registrul electoral permanent, în circumscripția în care își au domiciliul în țară și au dreptul să voteze, însă, datorită afluenței masive la vot, nu toți cei aflați în străinătate au avut posibilitatea să iși exercite acest drept. Ambasada României și diplomații desemnati de către BEC să fie membri in birourile secțiilor de votare din Marea Britanie au facut tot ceea ce a depins de ei, acționând, în strictă conformitate cu prevederile legale, pentru ca românii prezenți la urne pe 2 noiembrie să poată vota.

Raluca Ragab și Irina Haivas (cu aceasta m-am întâlnit azi) calculează, într-o scrisoare deschisă, că în intervalul orar 7.00 – 21.00, « 420 persoane pot vota cu o singură ștampilă », deci dacă în fiecare comisie electorală ar fi 7 membri și 7 ștampile (numărul maxim legal), ar putea vota peste 2800 oameni, adică 8400 alegători la cele 3 secții din Londra. O analiză publicată la 3 noiembrie pe portalul « Contributors » (http://www.contributors.ro/editorial/cine-fraudeaza-votul-din-strainatate/) sugerează că într-o secție cu 5 ștampile, în 14 ore pot vota 4200 oameni, ceea ce înseamnă că în 3 secții, cu câte 7 ștampile fiecare, ar putea vota peste 17600 alegători.

Aceste calcule arată că, teoretic, la Londra ar fi putut vota mult peste numărul celor care s-au prezentat la vot. Practic însă, să nu uităm că vorbim de oameni, nu de mașini, iar prezența la urne în primele ore a fost redusă. Aș adăuga faptul că nu toți alegătorii petrec același timp în secția de votare, sunt persoane în vârstă și părinți însoțiți de copii pe care nu-i putem încadra într-un interval standard de timp necesar exercitării votului. Așa se face că, în turul întâi, la Londra au putut vota 5.648 români, iar la ora locală 21.00 numărul celor aflați încă la cozi era mare. Situația nu s-a repetat în niciuna din celelalte 8 secții de votare organizate în provincie, semnificativ fiind că în Scoția, unde comunitatea românească este de cca 12.000 oameni, s-au prezentat la urne doar 533, iar în Irlanda de Nord, dintr-o comunitate estimată la 5.000 persoane au votat 127.

Eliza Galos mi-a scris despre “încrederea pe care românii din Marea Britanie o au în Ambasadă și Ambasador… Ați avut mereu disponibilitate să îi ascultați, să încurajați inițiativele lor și să faceți evenimente pentru comunitate. Ați setat un standard foarte înalt de implicare în comunitate și de răspundere la nevoile românilor de aici prin Ambasadă, așadar vă rugăm să nu lăsați organizarea alegerilor să se abată de la aceasta », iar în mesajul de convocare a unui protest în Londra, la 9 noiembrie, se afirma că: « Ne adunăm să ne unim vocile, să ne audă domnul ambasador Jinga. Vrem încă două secții de votare. ».

Solicitări asemănătoare se regăsesc în imensa majoritate a mesajelor primite la Ambasadă. Am susținut această idee și am transmis acasă toate aceste propuneri primite din partea comunității.

Ambasada nu are, însă, competența să se pronunțe dacă există soluții legale pentru aceste solicitări, nici să le aprobe, și nu poate interveni în derularea operațiunilor în interiorul secțiilor de vot. Membrii birourilor secțiilor de vot se subordonează doar BEC și nu pot decât să respecte legea, indiferent cât de mare ar fi presiunea străzii și cât de legitime ar fi solicitările, iar BEC a confirmat că, în pofida unor dificultăți la secțiile de vot din străinătate, procesul electoral s-a desfășurat cu respectarea legii.

Așa cum am spus și la 8 noiembrie într-o întâlnire cu membri ai comunității românești, la alegerile prezidențiale din anul 2009, în Marea Britanie au fost 8 secții și au votat cca 6000 români; la referendumul de demitere a președintelui, din vara lui 2012, au fost 8 secții și 4300 votanți; la alegerile parlamentare din 2012 s-au organizat 7 secții și au votat putin peste 1600 oameni, iar la alegerile europarlamentare din 2014 au fost 8 secții și au votat 800 persoane. La 2 noiembrie, au fost organizate 11 secții (deci cu 3 mai multe decât în anii precedenți), dintre care 3 în Londra, și au votat 9900 români.

O mare parte a comunității românești este concentrată în Londra, dar sunt foarte mulți români și în alte mari orașe. Rezultatele votului din celelalte secții arată în felul următor: Newcastle – 209; Leeds – 558; Liverpool – 437; Birmingham – 895; Portsmouth – 777; Bristol – 765; Edinburgh – 533; Belfast – 127. Ambasada a propus să se deschidă secții de votare și în Canterbury și Southampton dar, consultând cetățeni români din orașele respective, răspunsul a fost că nu există interes din partea comunității românești locale. Același răspuns l-am primit, surprinzator, și din Newham, în estul Londrei. Lista secţiilor de votare în străinătate a fost postată pe site-ul MAE la 16 septembrie 2014.

Situația din 2 noiembrie a fost cauzată de o serie de factori: absența unor membri din birourile secțiilor (au fost secții cu 3 sau 4 membri, în loc de 7); cerința legală de completare într-un tabel a datelor personale ale alegatorilor și declarația pe proprie răspundere au consumat mult timp, atât pentru membrii comisiilor de votare, cât și pentru alegători; faptul că la ora 21.00 mai pot vota doar alegătorii care se află în sala de vot, iar numărul lor nu poate fi mai mare decât cel al membrilor biroului secției (art. 46 din Legea nr. 370 : « La ora 21.00, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea închisă și dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să își exercite dreptul la vot »).

Din respect pentru sutele de români care așteptau la rând, am mers și la secțiile de vot de la ICR și Brent unde, timp de câteva ore, am discutat cu ei. Erau nemulțumiți de timpul lung de așteptare, dar marea majoritate își exprimau supărarea cu o decență exemplară. Voiau să știe că vor putea vota. Am sperat, alături de ei, să existe o posibilitate legală de prelungire a orarului de votare. Nu am fost « filmat cu camera ascunsă», pentru simplul motiv că sute de telefoane mobile înregistrau la vedere discuțiile. Nu m-a chemat acolo poliția britanică. Cei familiarizați cu normele diplomatice știu că poliția nu și-ar permite niciodată să solicite prezența unui ambasador într-o astfel de situație. Din contra, politiștii prezenți la Brent Civic Centre (aflați acolo la solicitarea primăriei locale, nu a Ambasadei) au insistat să evit dialogul cu oamenii, considerând că ar fi riscant, iar când le-am spus că tocmai pentru acest lucru am venit, mi-au oferit patru ofițeri care să mă însoțească. Am refuzat, spunându-le că ambasadorul României nu are nevoie de protecție atunci când se întâlnește cu alți români.

Pentru turul doi, cred că trebuie să arătăm înțelegere, calm și civism. Da, este nevoie de eficiență, dar cei din comisiile de vot sunt tot oameni, supuși unui efort fizic și psihic constant timp de 15-16 ore, și merită același respect ca și cei care stau la rând să voteze. Se fac eforturi ca toată lumea să poată vota. Așa cum am promis, secția din Brent nu va mai fi la etajul III, ci la etajul I, și va avea o sală de așteptare pentru cca 500 persoane, pentru a se evita statul în stradă și urcarea cu liftul. Dată fiind prezența mai redusă la vot în alte localități, românii din Londra pot lua în calcul și posibilitatea de a vota într-un alt oraș în care există secție de votare. Încurajez venirea la vot începand cu ora 7.00, când se deschid secțiile, pentru a evita aglomerația din partea a doua a zilei. La 2 noiembrie, eu am votat la ora 11.00 la Secția Consulară și nu a durat mai mult de 10 minute, pentru că la rând erau doar 10-15 persoane.

Vreau să mulțumesc tuturor celor care s-au oferit voluntari pentru 16 noiembrie. Pe unii i-am propus ca membri în birourile comisiilor secțiilor de vot, dar decizia aparține BEC. Alții vor da o mână de ajutor la direcționarea oamenilor către secțiile de vot, la ajutarea celor veniți cu copii, sau a celor care vor avea dificultăți la completarea declarației pe propria răspundere (care trebuie semnată în fața membrilor secției de vot). Este important să ne exercităm drepturile democratice manifestând, în același timp, respect unii față de alții, cu convingerea că fiecare dintre noi reprezintă România. Ambasada a acționat și va acționa întotdeauna cu bună credință și devotament necondiționat pentru apărarea intereselor și imaginii României, și în serviciul românilor din Marea Britanie.

Dr. Ion Jinga
Ambasadorul României în Marea Britanie

Add a comment Add a comment


Astazi incepe cea de-a 11-a editie a Festivalul de Film Romanesc de la Londra, o initiativa menita sa transmita un mesaj pozitiv despre Romania, in contrast cu valul de publicitate negativa cu care se confrunta est-europenii.

ROMANi ONLiNE este partener media si sustinator traditional al Festivalului de Film Romanesc.

Actori şi regizori extrem de populari şi talentați vor fi prezenți la proiecțiile londoneze: regizorul Nae Caranfil (Closer to the Moon), actrița Ela Ionescu (La limita de jos a cerului), regizorul Dan Chișu și actrița Ioana Flora (Deja Vu), actorii Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț (Pădurea spânzuraților).

Programul poriectiilor de la Londra:

Joi 13 noiembrie 2014, 6.15pm, la cinematograful Curzon Soho
Premieră în Marea Britanie: CLOSER TO THE MOON
urmată de o discuție cu publicul, susținută de regizorul NAE CARANFIL
(Romania 2013 • 112 minute • Comedie • Regie: Nae Caranfil)
Vineri 14 noiembrie 2014, 6.30pm, la cinematograful Curzon Soho
Premieră în Marea Britanie: LA LIMITA DE JOS A CERULUI (THE UNSAVED)
urmată de o discuție cu publicul, susținută de actrița ELA IONESCU
(România/Republica Moldova 2013 • 80 minute • Regie: Igor Cobileanski)
Sâmbătă 15 noiembrie 2014, 6.30pm, la cinematograful Curzon Soho
Premieră în Marea Britanie: DEJA VU
urmată de o discuție cu publicul, susținută de regizorul DAN CHIȘU împreună cu actrița IOANA FLORA
(România 2012 • 74 minute • Regie: Dan Chișu)
Duminică 16 noiembrie 2014, 4.45pm, la cinematograful Curzon Soho
Premieră în Marea Britanie: PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR (FOREST OF THE HANGED)
urmată de o discuție cu publicul, susținută de actorii VICTOR REBENGIUC și MARIANA MIHUȚ
(Romania 1964 • 157 minute • Regie: Liviu Ciulei)

Mai multe detalii despre festival: www.rofilmfest.com

Add a comment Add a comment


Surpriza zilei de marti a venit din partea candidatului la presedentie Klaus Iohannis, care a acceptat dezbaterea televizata de la Realitatea TV alaturi de celalalt candidat, Victor Ponta.

Anterior, echipele de campanie ale celor doi nu au reusit sa se inteleaga cu privire la termenii unei dezbateri, echipa ACL insistand asupra unui teren neutru, iar echipa PSD insistand asupra acceptarii planului dinainte stabilit chiar de ei.

Dezbaterea a fost organizata precar, motivul fiind anuntul venit cu doar o ora inainte, al lui Klaus Iohannis, ca accepta termenii lui Victor Ponta. In ciuda acestui fapt, Victor Ponta a venit insotit de echipa sa si pregatit cu tot felul de documente. Iohannis a venit singur, fara materiale pregatite.

Presa din Romania a analizat pe larg dezbaterea, concluzia generala fiind ca Iohannis a pierdut confruntarea, tocmai pe ideea ca a fost nepregatit, el afland conditiile de desfasurare si temele emisiunii chiar in cadrul acesteia. Cu toate acestea, Iohannis a reusit sa transmita pensionarilor faptul ca biletelele pe care le-au primit si care spuneau ca "Iohannis va va taia pensiile" sunt de fapt o strategie electorala si ca pensiile nu pot fi, legal, diminuate.

Candidatii au primit intrebari de la moderatorul emisiunii si de la inca 4 jurnalisti. Moderatorul principal a parut ca doreste sa il ajute pe Iohannis, iar unii din ceilalti jurnalisti pe Ponta, astfel ca din acest punct de vedere, moderarea a fost oarecum echilibrata.

Dupa terminarea emisiunii, moderatorul a anuntat ca Victor Ponta va ramane in continuare, in alta emisiune, in calitate de Premier. Iohannis s-a aratat deranjat si i s-a parut nedrept sa plece iar celalalt sa ramana. Ulterior, Victor Ponta nu a mai ramas la emisiune, lasandu-l in locul sau pe Teodor Melescanu.

Add a comment Add a comment


Urmare a duelului intre Ministerul Afacerilor Externe (MAE) si Biroul Electoral Central (BEC), care se acuza reciproc pentru lipsa initiativei deschiderii de noi sectii de votare in strainatate, Titus Corlatean, fostul ministru de externe, a demisionat.

Acesta a spus din nou ca nu exista baza legala pentru ca ministerul condus de el sa deschida noi sectii de votare, in ciuda deciziilor, comunicatelor si adreselor BEC, ce sustine ca nu exista niciun impediment legal, asa ca MAE ar putea oricand lua decizia de a suplimenta numarul de sectii de votare din diaspora.

Premierul Ponta l-a propus ca nou ministru de externe pe Teodor Melescanu, care a si fost acceptat de Traian Basescu si a depus juramantul in aceasta dupa-amiaza.

Din pacate, se pare ca este prea tarziu pentru infiintarea a noi sectii, legea fiind interpretabila in acest caz.

Add a comment Add a comment