Traduceri Autorizate Londra - Romani in UK
Contabilitate - Tax Return - CIS - Romani in UK


În timpul care s-a scurs de la primul tur al alegerilor prezidențiale, am primit la Ambasadă sute de scrisori și mesaje și am discutat cu foarte mulți români din Marea Britanie. Unii dintre ei au votat la una din cele 11 secții deschise în data de 2 noiembrie, alții nu au reușit să o facă la cele trei secții din Londra.

În imensa lor majoritate, aceste mesaje exprimă, pe un ton civilizat, dar ferm, dezamăgirea că nu toți cei prezenți la secțiile de votare au putut vota, dar, mai ales, așteptarea ca lucrurile să meargă mai bine în turul doi. Am primit și multe oferte de voluntariat pentru asigurarea unui proces electoral fluid în 16 noiembrie. Ca ambasador în Marea Britanie, nu pot să nu rezonez la semnalele primite de la românii care trăiesc în această țară. Am citit cu atenție toate aceste mesaje și, atunci când expeditorii ne-au cerut acest lucru, le-am transmis la București. Deși diferite ca formă, ele conțin idei și opinii asemănătoare, de aceea voi încerca să le răspund prin intermediul acestei scrisori.

Toți cetățenii români majori sunt înscriși în registrul electoral permanent, în circumscripția în care își au domiciliul în țară și au dreptul să voteze, însă, datorită afluenței masive la vot, nu toți cei aflați în străinătate au avut posibilitatea să iși exercite acest drept. Ambasada României și diplomații desemnati de către BEC să fie membri in birourile secțiilor de votare din Marea Britanie au facut tot ceea ce a depins de ei, acționând, în strictă conformitate cu prevederile legale, pentru ca românii prezenți la urne pe 2 noiembrie să poată vota.

Raluca Ragab și Irina Haivas (cu aceasta m-am întâlnit azi) calculează, într-o scrisoare deschisă, că în intervalul orar 7.00 – 21.00, « 420 persoane pot vota cu o singură ștampilă », deci dacă în fiecare comisie electorală ar fi 7 membri și 7 ștampile (numărul maxim legal), ar putea vota peste 2800 oameni, adică 8400 alegători la cele 3 secții din Londra. O analiză publicată la 3 noiembrie pe portalul « Contributors » (http://www.contributors.ro/editorial/cine-fraudeaza-votul-din-strainatate/) sugerează că într-o secție cu 5 ștampile, în 14 ore pot vota 4200 oameni, ceea ce înseamnă că în 3 secții, cu câte 7 ștampile fiecare, ar putea vota peste 17600 alegători.

Aceste calcule arată că, teoretic, la Londra ar fi putut vota mult peste numărul celor care s-au prezentat la vot. Practic însă, să nu uităm că vorbim de oameni, nu de mașini, iar prezența la urne în primele ore a fost redusă. Aș adăuga faptul că nu toți alegătorii petrec același timp în secția de votare, sunt persoane în vârstă și părinți însoțiți de copii pe care nu-i putem încadra într-un interval standard de timp necesar exercitării votului. Așa se face că, în turul întâi, la Londra au putut vota 5.648 români, iar la ora locală 21.00 numărul celor aflați încă la cozi era mare. Situația nu s-a repetat în niciuna din celelalte 8 secții de votare organizate în provincie, semnificativ fiind că în Scoția, unde comunitatea românească este de cca 12.000 oameni, s-au prezentat la urne doar 533, iar în Irlanda de Nord, dintr-o comunitate estimată la 5.000 persoane au votat 127.

Eliza Galos mi-a scris despre “încrederea pe care românii din Marea Britanie o au în Ambasadă și Ambasador… Ați avut mereu disponibilitate să îi ascultați, să încurajați inițiativele lor și să faceți evenimente pentru comunitate. Ați setat un standard foarte înalt de implicare în comunitate și de răspundere la nevoile românilor de aici prin Ambasadă, așadar vă rugăm să nu lăsați organizarea alegerilor să se abată de la aceasta », iar în mesajul de convocare a unui protest în Londra, la 9 noiembrie, se afirma că: « Ne adunăm să ne unim vocile, să ne audă domnul ambasador Jinga. Vrem încă două secții de votare. ».

Solicitări asemănătoare se regăsesc în imensa majoritate a mesajelor primite la Ambasadă. Am susținut această idee și am transmis acasă toate aceste propuneri primite din partea comunității.

Ambasada nu are, însă, competența să se pronunțe dacă există soluții legale pentru aceste solicitări, nici să le aprobe, și nu poate interveni în derularea operațiunilor în interiorul secțiilor de vot. Membrii birourilor secțiilor de vot se subordonează doar BEC și nu pot decât să respecte legea, indiferent cât de mare ar fi presiunea străzii și cât de legitime ar fi solicitările, iar BEC a confirmat că, în pofida unor dificultăți la secțiile de vot din străinătate, procesul electoral s-a desfășurat cu respectarea legii.

Așa cum am spus și la 8 noiembrie într-o întâlnire cu membri ai comunității românești, la alegerile prezidențiale din anul 2009, în Marea Britanie au fost 8 secții și au votat cca 6000 români; la referendumul de demitere a președintelui, din vara lui 2012, au fost 8 secții și 4300 votanți; la alegerile parlamentare din 2012 s-au organizat 7 secții și au votat putin peste 1600 oameni, iar la alegerile europarlamentare din 2014 au fost 8 secții și au votat 800 persoane. La 2 noiembrie, au fost organizate 11 secții (deci cu 3 mai multe decât în anii precedenți), dintre care 3 în Londra, și au votat 9900 români.

O mare parte a comunității românești este concentrată în Londra, dar sunt foarte mulți români și în alte mari orașe. Rezultatele votului din celelalte secții arată în felul următor: Newcastle – 209; Leeds – 558; Liverpool – 437; Birmingham – 895; Portsmouth – 777; Bristol – 765; Edinburgh – 533; Belfast – 127. Ambasada a propus să se deschidă secții de votare și în Canterbury și Southampton dar, consultând cetățeni români din orașele respective, răspunsul a fost că nu există interes din partea comunității românești locale. Același răspuns l-am primit, surprinzator, și din Newham, în estul Londrei. Lista secţiilor de votare în străinătate a fost postată pe site-ul MAE la 16 septembrie 2014.

Situația din 2 noiembrie a fost cauzată de o serie de factori: absența unor membri din birourile secțiilor (au fost secții cu 3 sau 4 membri, în loc de 7); cerința legală de completare într-un tabel a datelor personale ale alegatorilor și declarația pe proprie răspundere au consumat mult timp, atât pentru membrii comisiilor de votare, cât și pentru alegători; faptul că la ora 21.00 mai pot vota doar alegătorii care se află în sala de vot, iar numărul lor nu poate fi mai mare decât cel al membrilor biroului secției (art. 46 din Legea nr. 370 : « La ora 21.00, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea închisă și dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să își exercite dreptul la vot »).

Din respect pentru sutele de români care așteptau la rând, am mers și la secțiile de vot de la ICR și Brent unde, timp de câteva ore, am discutat cu ei. Erau nemulțumiți de timpul lung de așteptare, dar marea majoritate își exprimau supărarea cu o decență exemplară. Voiau să știe că vor putea vota. Am sperat, alături de ei, să existe o posibilitate legală de prelungire a orarului de votare. Nu am fost « filmat cu camera ascunsă», pentru simplul motiv că sute de telefoane mobile înregistrau la vedere discuțiile. Nu m-a chemat acolo poliția britanică. Cei familiarizați cu normele diplomatice știu că poliția nu și-ar permite niciodată să solicite prezența unui ambasador într-o astfel de situație. Din contra, politiștii prezenți la Brent Civic Centre (aflați acolo la solicitarea primăriei locale, nu a Ambasadei) au insistat să evit dialogul cu oamenii, considerând că ar fi riscant, iar când le-am spus că tocmai pentru acest lucru am venit, mi-au oferit patru ofițeri care să mă însoțească. Am refuzat, spunându-le că ambasadorul României nu are nevoie de protecție atunci când se întâlnește cu alți români.

Pentru turul doi, cred că trebuie să arătăm înțelegere, calm și civism. Da, este nevoie de eficiență, dar cei din comisiile de vot sunt tot oameni, supuși unui efort fizic și psihic constant timp de 15-16 ore, și merită același respect ca și cei care stau la rând să voteze. Se fac eforturi ca toată lumea să poată vota. Așa cum am promis, secția din Brent nu va mai fi la etajul III, ci la etajul I, și va avea o sală de așteptare pentru cca 500 persoane, pentru a se evita statul în stradă și urcarea cu liftul. Dată fiind prezența mai redusă la vot în alte localități, românii din Londra pot lua în calcul și posibilitatea de a vota într-un alt oraș în care există secție de votare. Încurajez venirea la vot începand cu ora 7.00, când se deschid secțiile, pentru a evita aglomerația din partea a doua a zilei. La 2 noiembrie, eu am votat la ora 11.00 la Secția Consulară și nu a durat mai mult de 10 minute, pentru că la rând erau doar 10-15 persoane.

Vreau să mulțumesc tuturor celor care s-au oferit voluntari pentru 16 noiembrie. Pe unii i-am propus ca membri în birourile comisiilor secțiilor de vot, dar decizia aparține BEC. Alții vor da o mână de ajutor la direcționarea oamenilor către secțiile de vot, la ajutarea celor veniți cu copii, sau a celor care vor avea dificultăți la completarea declarației pe propria răspundere (care trebuie semnată în fața membrilor secției de vot). Este important să ne exercităm drepturile democratice manifestând, în același timp, respect unii față de alții, cu convingerea că fiecare dintre noi reprezintă România. Ambasada a acționat și va acționa întotdeauna cu bună credință și devotament necondiționat pentru apărarea intereselor și imaginii României, și în serviciul românilor din Marea Britanie.

Dr. Ion Jinga
Ambasadorul României în Marea Britanie

Add a comment Add a comment


Astazi incepe cea de-a 11-a editie a Festivalul de Film Romanesc de la Londra, o initiativa menita sa transmita un mesaj pozitiv despre Romania, in contrast cu valul de publicitate negativa cu care se confrunta est-europenii.

ROMANi ONLiNE este partener media si sustinator traditional al Festivalului de Film Romanesc.

Actori şi regizori extrem de populari şi talentați vor fi prezenți la proiecțiile londoneze: regizorul Nae Caranfil (Closer to the Moon), actrița Ela Ionescu (La limita de jos a cerului), regizorul Dan Chișu și actrița Ioana Flora (Deja Vu), actorii Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț (Pădurea spânzuraților).

Programul poriectiilor de la Londra:

Joi 13 noiembrie 2014, 6.15pm, la cinematograful Curzon Soho
Premieră în Marea Britanie: CLOSER TO THE MOON
urmată de o discuție cu publicul, susținută de regizorul NAE CARANFIL
(Romania 2013 • 112 minute • Comedie • Regie: Nae Caranfil)
Vineri 14 noiembrie 2014, 6.30pm, la cinematograful Curzon Soho
Premieră în Marea Britanie: LA LIMITA DE JOS A CERULUI (THE UNSAVED)
urmată de o discuție cu publicul, susținută de actrița ELA IONESCU
(România/Republica Moldova 2013 • 80 minute • Regie: Igor Cobileanski)
Sâmbătă 15 noiembrie 2014, 6.30pm, la cinematograful Curzon Soho
Premieră în Marea Britanie: DEJA VU
urmată de o discuție cu publicul, susținută de regizorul DAN CHIȘU împreună cu actrița IOANA FLORA
(România 2012 • 74 minute • Regie: Dan Chișu)
Duminică 16 noiembrie 2014, 4.45pm, la cinematograful Curzon Soho
Premieră în Marea Britanie: PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR (FOREST OF THE HANGED)
urmată de o discuție cu publicul, susținută de actorii VICTOR REBENGIUC și MARIANA MIHUȚ
(Romania 1964 • 157 minute • Regie: Liviu Ciulei)

Mai multe detalii despre festival: www.rofilmfest.com

Add a comment Add a comment


Surpriza zilei de marti a venit din partea candidatului la presedentie Klaus Iohannis, care a acceptat dezbaterea televizata de la Realitatea TV alaturi de celalalt candidat, Victor Ponta.

Anterior, echipele de campanie ale celor doi nu au reusit sa se inteleaga cu privire la termenii unei dezbateri, echipa ACL insistand asupra unui teren neutru, iar echipa PSD insistand asupra acceptarii planului dinainte stabilit chiar de ei.

Dezbaterea a fost organizata precar, motivul fiind anuntul venit cu doar o ora inainte, al lui Klaus Iohannis, ca accepta termenii lui Victor Ponta. In ciuda acestui fapt, Victor Ponta a venit insotit de echipa sa si pregatit cu tot felul de documente. Iohannis a venit singur, fara materiale pregatite.

Presa din Romania a analizat pe larg dezbaterea, concluzia generala fiind ca Iohannis a pierdut confruntarea, tocmai pe ideea ca a fost nepregatit, el afland conditiile de desfasurare si temele emisiunii chiar in cadrul acesteia. Cu toate acestea, Iohannis a reusit sa transmita pensionarilor faptul ca biletelele pe care le-au primit si care spuneau ca "Iohannis va va taia pensiile" sunt de fapt o strategie electorala si ca pensiile nu pot fi, legal, diminuate.

Candidatii au primit intrebari de la moderatorul emisiunii si de la inca 4 jurnalisti. Moderatorul principal a parut ca doreste sa il ajute pe Iohannis, iar unii din ceilalti jurnalisti pe Ponta, astfel ca din acest punct de vedere, moderarea a fost oarecum echilibrata.

Dupa terminarea emisiunii, moderatorul a anuntat ca Victor Ponta va ramane in continuare, in alta emisiune, in calitate de Premier. Iohannis s-a aratat deranjat si i s-a parut nedrept sa plece iar celalalt sa ramana. Ulterior, Victor Ponta nu a mai ramas la emisiune, lasandu-l in locul sau pe Teodor Melescanu.

Add a comment Add a comment


Urmare a duelului intre Ministerul Afacerilor Externe (MAE) si Biroul Electoral Central (BEC), care se acuza reciproc pentru lipsa initiativei deschiderii de noi sectii de votare in strainatate, Titus Corlatean, fostul ministru de externe, a demisionat.

Acesta a spus din nou ca nu exista baza legala pentru ca ministerul condus de el sa deschida noi sectii de votare, in ciuda deciziilor, comunicatelor si adreselor BEC, ce sustine ca nu exista niciun impediment legal, asa ca MAE ar putea oricand lua decizia de a suplimenta numarul de sectii de votare din diaspora.

Premierul Ponta l-a propus ca nou ministru de externe pe Teodor Melescanu, care a si fost acceptat de Traian Basescu si a depus juramantul in aceasta dupa-amiaza.

Din pacate, se pare ca este prea tarziu pentru infiintarea a noi sectii, legea fiind interpretabila in acest caz.

Add a comment Add a comment


Principala optiune a lui Victor Ponta pentru premierul Romaniei (in caz ca ajunge presedinte) este Calin Popescu Tariceanu (foto), care i-a acordat sprijinul sau neconditionat pentru turul 2 al alegerilor.

Intr-un interviu pentru Europa FM, Tariceanu a vorbit despre cota unica de impozitare, sustinand faptul ca in Romania fiscalitatea este cea mai scazuta din UE. si ca daca pretentiile romanilor cresc, va trebui crescuta si cota unica.

El a spus ca aceasta cota a fot impusa in conditiile economice din 2004 (prin ordonanta de urgenta, la numai o zi dupa ce tot el a ajuns prim-ministru) si ca aceasta va trebui reconsiderata odata cu pretentiile crescute pentru infrastructura si investitii ale statului.

Pe de alta parte, Victor Ponta, in timpul campaniei electorale, a asigurat romanii ca nu vor exista cresteri de taxe si impozite in 2015, guvernul dispunand de toti banii pentru bugetul pe anul viitor. Criticii sai sunt curiosi de unde va reusi sa gaseasca suma de 10-15 miliarde de leu pentru a acoperi scaderea CAS , pentru reducerea deficitului bugetar la cota impusa de UE si pentru cresterea pensiilor.

Add a comment Add a comment


In urma sesizarilor venite din diaspora cu privire la imposibilitatea de a vota, autoritatile din Romania au decis ca romanii pot merge la vot, in strainatate, cu declaratia pe propria raspundere completata de acasa. Singura conditie este ca aceasta declaratie sa nu fie semnata si datata, urmand ca acestea sa fie efectuate in fata comisiilor din sectiile de votare.

Declaratia poate fi descarcata de AICI

Decizia este valabila doar pentru romanii din strainatate, astfel ca persoanele care voteaza in Romania in alta localitate decat cea de resedinta vor fi nevoiti sa completeze formularul primit de la sectia de votare, in fata comisiei.

Ministrul de Externe, Titus Corlatean, a declarat ca pe 16 noiembrie va vota in strainatate, cel mai probabil la Londra, pentru a verifica personal organizarea si pentru a discuta cu cetatenii daca este nevoie.

Seful guvernului, Victor Ponta, l-a amenintat pe Corlatean ca acesta din urma va fi nevoit, impreuna cu echipa sa, sa-si dea demisia daca un singur roman din afara granitelor nu reuseste sa voteze din cauza organizarii.

Demisia ministrului de externe a fost ceruta deja de catre presedintele Traian Basescu, Monica Macovei, Elena Udrea, de catre organizatii ale romanilor din strainatate si intr-o petitie online care a strans aproape 30.000 de semnaturi.

Add a comment Add a comment


Conform unui studiu facut de publicatia Adevarul, romanii plecati in strainatate trimit bani acasa intr-o masura atat de mare incat ar reprezenta 3% din PIB-ul Romaniei.

Mai mult, acestia sunt cei mai mari investitori, trimitand in medie 5 miliarde de euro anual, depasind suma investitiilor straine cu peste 50%.

Statul ia din acesti bani aproape un sfert, astfel ca pentru orice cumparatura efectuata cu acesti bani este incasat TVA-ul de 24%, fara sa mai tinem cont de faptul ca din acesti bani sunt platiti combustibili, alcool si alte produse supuse accizelor, din care statul ia inca o parte insemnata.

Articolul de pe adevarul.ro vine in urma celui mai recent scandal din politica, romanii din afara granitelor reusind sa voteze in numar foarte mic din cauza dezorganizarii, birocratiei si lipsei unui numar suficient de sectii de votare.

Din cei 3 milioane de romani din diaspora, au reusit sa voteze doar in jur de 150.000, foarte multi asteptand pentru asta ore bune la cozi in fata ambasadelor si consulatelor.

La Londra, daca sectiile de votare ar fi fost bine organizate, se estimeaza ca ar fi votat de cel putin 5 ori mai multe persoane. O alta estimare spune ca daca toti romanii din strainatate care au dorit sa voteze ar fi si reusit s-o faca, ar fi inclinat balanta cu cateva procente.

Add a comment Add a comment


Biroul Electoral Central a publicat rezultatele partiale in urma centralizarii voturilor din peste 98% din sectiile de votare.

Victor Ponta - 40,33%
Klaus Iohannis - 30,44%
Calin Popescu Tariceanu - 5,40%
Elena Udrea - 5,18%
Monica Macovei - 4,46%
Dan Diaconescu - 3,99%
Corneliu Vadim Tudor - 3,66%
Kelemen Hunor - 3,50%

Pe 16 noiembrie se va organiza astfel al doilea tur de scrutin, intre Victor Ponta si Klaus Iohannis

Prezenta la vot este estimata la 53,16% (9,5 milioane persoane), in conditiile in care inscrise pe listele electorale permanente sunt 18.027.325 persoane.

Pentru a candida la Presedentia Romaniei erau necesare 200.000 de semnaturi, dar aproape jumatate dintre candidati nu au strans 200.000 de voturi, unul dintre ei reusind sa stranga doar 7.794.

Ia afara tarii, in marile orase din UE au fost probleme la sectiile de votare, in sensul ca procesul de votare s-a desfasurat anevoios, cozile au fost de sute de persoane, in unele cazuri chiar peste 1000. Din pacate, unele persoane nu au apucat sa voteze deloc, vina fiind aruncata de la guvern la Biroul Electoral Central, la Ambasade si asa mai departe.

sursa foto: gandul.info Add a comment Add a comment


O analiza a Centrului Strategic Euro-Asiatic de Informatii (CESI) arata ca Vladimir Putin vrea sa creeze, in Romania si Ungaria, tensiuni menite sa destabilizeze UE.

Contextul este favorabil pentru rusi, mai exact neintelegerile intre Ungaria si oficialii europeni, acestia urmand sa sa puna in aplicare un fel de "primavara ruseasca", pentru a slabi unitatea in partea de est a blocului comunitar.

In conditiile in care unii parlamentari din Ungaria isi doresc o revizuire a statutului de membru pentru tara lor, Rusia castiga teren si planuieste destabilizarea Romaniei si Ungariei.

NATO a avertizat de asemenea, in ultimele zile, ca activitatile aeriene ale Rusiei in Marea Neagra, Marea Baltica si Marea Nordului s-au intensificat. Astfel, avioanele NATO au interceptat, in 4 zone diferite, Turcia a interceptat patru avioane ruse, iar Germania alte 7 deasupra Marii Baltice

Add a comment Add a comment


Marti, Australia a inchis granitele pentru cetatenii din statele cele mai afectate de Ebola. Autoritatile au decis sa nu mai acorde vize si sa suspende actiunile umanitare din Sierra Leone, Liberia si Guineea.

Ebola a facut peste 5000 de victime in tarile afectate din Vestul Africii, iar ONU a spus ca lupta impotriva bolii este una indelungata, iar masuri ca cele luate de Australia nu ar face decat sa creeze panica si sa descurajeze munca vitala a celor care acorda ajutor.

Autoritatile din mai multe state din SUA au decis si ele, la randul lor, sa plaseze in carantina si sa izoleze atat soldatii intorsi din zonele afectate cat si voluntarii.

Add a comment Add a comment